Cununi de sânziene la RomânIA Autentică 2019

322

RomânIA Autentică a adunat la cea de-a patra ediţie de Sânziene, în 23 iunie 2019 peste 50.000 de participanţi. Aşa cum se întâmplă din 2018, festivalul întreit, desfăşurat în trei locuri simultan, Hobiţa, Iaşi şi Braşov şi-a primit iubitorii de autentic şi tradiţii cu căldură, flori de sânziene, meşteşugari, costume populare de o frumuseţe incredibilă, muzică populară de cea mai bună calitate, gastronomie tradiţională, împletituri, ţesături, cusături, obiecte sculptate, ceramică tradiţională şi multe altele.

„Iașul s-a îmbrăcat în ie, într-o atmosfera autentică de sărbătoare. Mulțumesc tuturor celor care au ales să păstreze, să continue și să pună în valoare tradițiile românești sărbătorind la Iași ia românească”, a transmis primarul municipiului Iași, Mihai Chirica.

O paradă a bucuriei şi culorilor, a iubirii pentru frumuseţile tradiţionale ale României adună de la an la an tot mai mulţi participanţi, atât români, cât şi turişti străini.

„Ceea ce s-a început la Hobița în 2016 a căpătat amploare și nu putem decât să fim mândri și motivați să continuăm demersurile de dezvoltare și promovare a identității noastre. Pe 23 iunie, peste 10.000 de români au trăit românește în Poiana Mare din Hobița lui Brâncuși, mândri de trecutul, tradițiile și obiceiurile noastre. Încă o reușită în care am dorit ca folclorul, tradițiile și portul popular oltenesc să fie promovate și reînviate. Atunci când vezi tinerii că poartă cu mândrie IA Autentică, consider că obiectivul nostru a fost îndeplinit” a afirmat Cosmin Pigui, primarul comunei gorjene Peștișani, prima gazdă a avenimentului.

În hora tradiţiilor s-a prins din nou Braşovul. „RomânIA autentică este a mea, a ta și a tuturor. Azi am marcat la Brașov, Ziua Universală a Iei, prin Festivalul “RomânIA Autentică”, ce s-a desfășurat simultan, în Transilvania, în Piața Sfatului din Brașov, în Moldova, la Iași și în Oltenia, la Hobița. Sunt mândru să spun că pentru al doilea an consecutiv, Brașovul este unul dintre orașele care celebrează ia, ca brand de țară ce aduce în prim-plan acest vestmânt tipic popular și de o feminitate aparte, ce ne-a făcut cunoscuți peste tot în lume, prin unicitatea sa și prin identitatea românească ce o poartă. Mulțumesc Asociației Naționale a Antreprenorilor, Flori de Ie și Patronatului Femeilor din Meșteșugărit, care alături de Primăria Brașov au organizat acest eveniment în Piața Sfatului” a spus Mihai Costel, viceprimarul municipiului Braşov.

Unii află pentru prima oară câte ceva din comorile artei populare, alţii le redescoperă, amintindu-şi cu duioşie anii copilăriei, când la bunici, toate aceste obiecte, fie ele piese vestimentare, decorative sau utilitare făceau parte din inventarul obişnuit al gospodăriilor rurale. Dacă atunci ele erau considerate banale, uzate şi amintind adesea de puţinătatea posesiunilor, astăzi ele sunt reconsiderate şi asimilate patrimoniului material al istoriei rurale a poporului nostru. Alături de alte elemente ale patrimoniului imaterial, cum e muzica vocală şi instrumentală populară, dansurile, obiceiurile, basmele şi legendele, gastronomia, ele alcătuiesc componenta vulnerabilă şi incomensurabilă a însăşi fiinţei noastre naţionale.

„Mi-am dorit ca tot mai mulţi oameni să poarte ia cu bucurie şi mândrie, iar când îţi vezi visul multiplicat, când copii şi tineri freamătă de curiozitate să înveţe de la meşteşugari câte ceva din tainele artei lor, laşi modestia deoparte şi te declari o femeie fericită. Desigur, la fericirea asta au muncit mulţi alături de mine şi le mulţumesc fiecăruia în parte, dar mulţumirea cea mare va veni în timp, când roadele eforturilor noastre se vor vedea ca o semănătură proaspătă” a afirmat iniţioatoarea acestui eveniment de amploare, Cristina Chiriac.

La Hobiţa, la Iaşi, la Braşov şi-au dat mâna păstrătorii şi creatorii în slujba valorilor şi sufletului românesc ce de Sânziene îşi pune ia cu altiţă, cămaşa de sărbătoare, spăcelul, marama de borangic, năframa, pălăria cu păuni, cununile cu flori, cu oglinzi, fotele bogate, catrințele cu mărgele ori cu tureac, brâiele de mătase, de piele, tricolore, cu mărgele, salbele de bani, toate acele elemente ale costumului popolar care de la o regiune la alta a României, fac din ţara noastră un catwalk plin de culoare.

Este meritul tuturor celor care au ştiut să ne înveţe frumuseţea costumului popular că astăzi, după mulţi ani de ignorare şi distrugere, fiecare bucăţică textilă din tezaurul popular este păstrat, reparat, valorificat după caz, chiar dacă a fost parţial distrus. Am învăţat, până la urmă, că în casele noastre, un obiect, cât de mic, din vechea Românie, aduce un farmec unic, de care ne putem încă bucura.

Hobiţa, Iaşi, Braşov sunt locuri care îşi au propria identitate, pe care acest festival le uneşte prin dragostea românilor faţă de valorile tradiţionale. Evenimentul a fost prezentat la Hobița de Măriuca Mihăilescu, Laura Hulubei și Laura Lucescu au prezentat la Iași și George Muraru la Brașov.

Organizatori: Asociația Națională a Antreprenorilor, Primăria Municipiului Brașov, Primăria Municipiului Iași, Primăria Peștisani, Patronatul Femeilor din Meșteșugărit.

Partenerilor media: Agerpres, TVR Iași, Radio România Actualități,  Etno TV, Ziarul BURSA, Eva.ro,  Gorj TV, Radio Târgu Jiu, Tele 3, Gorjeanu, Țărăncuta Urbană,  IGI.Ro, Radio Infinit, Radio România Iași,  Cult-ura.ro, Canal 33, Business Woman, Muscel TV, Vacanțe la Țară, ANTREC ROMANIA, Radio România Antena Satelor, Brașov TV, MIX TV, Iubim Brașovul

Parteneri strategici: Dacia Plant, Coresi, Flori de IE, Sergiana.

RomânIA Autentică este un proiect inițiat de Cristina Chiriac, fonadtoarea proiectului Flori de ie.  A debutat în anul 2016 la Hobița, locul de baștină a lui Constantin Brâncusi și a adunat de-a lungul timpului peste 100.000 de iubitori de românesc. Începând cu anul 2018, RomânIA Autentică este marcă înregistrată la nivelul României.

Evenimente ca RomânIA Autentică au şi o dimensiune educativă, oferind un exemplu de cum se respectă valorile naţionale, alături de cea economică inerentă, oferind, alături de petrecerea în aer liber cu muzică şi bună dispoziţie, ocazia de a învăţa un meşteşug de la cei mai înzestraţi artizani, care au oferit cunoştinţele şi îndemânarea lor tuturor celor ce au dorit să înveţe câte ceva din secretele meşteşugurilor. În plus, aceşti minunaţi oameni, cu arta lor învăţată de la bunici şi transmisă nouă, alcătuiesc împreună harta turistică rurală pe care toţi românii ar trebuie să o străbată, măcar în parte, pentru a afla cine suntem şi de unde venim.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here