Termocentrala din sudul judeţului este singura din România care finalizează zilele acestea un proiect prin care solicită Uniunii Europene fonduri de sute de milioane de euro pe care să le folosească într-un proiect menit să reducă poluarea din zonă. Gazele emanate în atmosferă de zeci de ani ar urma în viitor să fie „îngropate” în subteran, tehnologia fiind aplicată deja cu succes pe alte continente, europenii fiind pionieri la acest capitol.
Proiectul prezentat ieri de oficialii de la CE Turceni presupune înmagazinarea CO2-ului în subsol, ideea de bază fiind aceea că bioxidul de carbon nu mai este eliberat în atmosfera şi aşa poluată. Gazul respectiv, responsabil pentru diminuarea păturii de ozon şi implicit a creşterii temperaturilor anuale, ar urma să fie transportat prin conducte speciale către depozite subterane despre care se ştie doar că vor fi amplasate la maximum 50 km distanţă. Societatea Romgaz este parteneră cu CE Turceni în acest proiect denumit „Getica”, dioxidul de carbon urmând să fie depozitat în zonele din care au fost deja exploatate zăcămintele de gaze şi petrol. Practic, pungile goale rămase în scoarţa terestră ar urma să fie umplute cu gazul pe care, până acum, toate termocentralele l-au eliminat în atmosferă. Dioxidul ar urma să fie împins până la 5 kilometri adâncime în sol, rezervele de apă sărată existente aici ducând la anihilarea lui în timp. Astfel, planeta scapă de o sursă de poluare, tehnologia, extrem de scumpă, dând deja roade pe alte meleaguri.
Despre „Getica” au vorbit ieri la Turceni oficiali ai Ministerului Economiei, prin vocea consilierului personal al ministrului Ariton, Tudor Şerban, dar şi reprezentanţi ai Institutului de Proiectări şi Studii Energetice, precum şi de la Garda de Mediu sau de la Complexul Energetic. Toată lumea este optimistă în privinţa acestui proiect, deşi în bătălia pentru atragerea surselor de finanţare nerambursabile vor mai fi alte 22 de proiecte, un stat din UE putând promova până la 3 astfel de proiecte. Fondurile ce vor fi investite sunt de ordinul sutelor de milioane de euro, în lipsa obţinerii finanţării europene România neavând posibilitatea de aloca ea banii necesari pentru un asemenea proiect. În consecinţă, toate speranţele sunt în buna prezentare a proiectului, iniţiatorii dând aproape ca certă implementarea acestuia între 2013 şi 2015. Practic, până luna viitoare România trebuie să depună proiectul la Bruxelles, iar până la sfârşitul anului oficialii europeni fac o analiză pe fiecare caz în parte şi o preselecţie, la final urmând să fie anunţate cererile care vor obţine finanţare.
Gelu Ionescu
