În cadrul Campaniei (Re)întoarcerea la lectură, Colegiul Naţional “Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu ne propune şi în această săptămână o serie de acţiuni literare, protagonistă fiind una dintre absolventele acestui liceu, Anca Elena Cojocaru, cea care îşi va lansa alături de foştii profesori volumul de versuri “Noi de lapte”, apărut în condiţii grafice deosebite la Editura Princeps Edit din Iaşi.
Organizatorul acestui eveniment, profesorul Andrei Popete-Pătraşcu, ne-a declarat că Anca Elena Cojocaru “este o promisiune certă a şcolii de literatură de la Târgu-Jiu, confirmarea fiind tocmai acest volum de versuri, inspirat intitulat «Noi de lapte». Autoarea nu mai este la vârsta adolescenţei, iar poezia nu mai reprezintă pentru ea nevoia de «mărturisire», de identificare a unor sentimente şi trăiri noi. La cei 23 de ani, Anca Elena Cojocaru ne propune o carte cu versuri atent şlefuite, cu o lirică aparte, translucidă, trădând multă feminitate, dar care a depăşit perioada căutărilor febrile şi nonconformiste.” După o primă lansare a volumului său de versuri la Biblioteca Judeţeană „Christian Tell” din Târgu-Jiu, când i-a avut alături pe scriitorii Ion Popescu-Brădiceni, Spiridon Popescu, Lazăr Popescu şi Andrei Popete- Pătraşcu, tânăra poetă îşi va lansa marţi, 28 februarie 2012, începând cu orele 17.00, şi la Colegiul Naţional “Ecaterina Teodoroiu”, cartea de poezii, în prezenţa foştilor profesori şi a elevilor implicaţi în Campania “(Re)întoarcerea la lectură”. O parte din banii obţinuţi până acum pe această carte, Anca Elena Cojocaru îi va dona campaniei ce promovează rolul şi locul lecturii în rândul tinerilor. Gestul său este salutat de organizatori, aceştia invitând-o pe autoare, în calitate de membru de onoare al campaniei, să se alăture demersului lor.
Andrei Popete-Pătraşcu: Note de lectură
Volumul de versuri pe care astăzi, Anca Elena Cojocaru îl propune cititorilor săi nu este o surpriză. Ideea acestei cărţi s-a născut în urmă cu patru ani, aşa cum însăşi autoarea ne declara. Poezia sa, una a transcederii feminine din spaţiul obiectiv, într-unul oniric, dar nu total desprins de concret, este fericit conturată printr-un intelectualism atent filigranat de raţiune: „Poţi să priveşti prin suflet vise! / E ca o hartă de-nţelesuri” (Hartă de-nţelesuri) sau „Atât de simplă-i lumea / Când înglobăm senzaţii” (Psihologie). Identificăm în poeziile autoarei profilul unui psiholog pasionat de metatextualism. Fără accente livreşti, care ar fi putut scădea din valoarea construcţiilor sale metaforice, Anca Elena Cojocaru îşi mărturiseşte propriile întrebări şi reflecţii parcă pentru sine mai mult: „Te-ai gândit să ieşi vreodată / Din al sorţii labirint? (…) Eu te văd ca pe-o revoltă / Când impui ce-ai vrea să fii” (Ce-ai vrea să fii?). Cu dorinţa mărturisită de a nu „tasta secrete pe gând” (Eşti), tânăra poetă ne dezvăluie, resimţind acut, imposibilitatea de „a opri tăcerea” (Hazard). Anca Elena Cojocaru recunoaşte atunci când i se oferă „ocazia” – „îmi râd în hohote celulele, şi cerul! (…) Mă joc cu pixul desenând hărţi indelebile / Analizând prospectul şi toate cele…” (Ocazie), mizând pe un pragmatism aparte, centrat pe „psihologia” cuvântului „NOI”. Sensul cuvintelor transcede într-o „hartă de gânduri codată-n înţelesuri” (Seara unui vers), poezia devenind pentru autoarea cărţii „Noi de lapte”, „psihologia unei fiinţe ce-n palmă îţi rămâne”.
Minodora Sucea
