Mănăstirea Polovragi deţine, de la finalul anului trecut, în proprietate, cantonul Ocolului Silvic Polovragi, clădire pe care lăcaşul de cult deja îl folosea, gratis, de mai bine de un deceniu, asta, printr-o hotărâre a Guvernului condus atunci de Adrian Năstase. Conducerea lăcaşului de cult nu s-a mulţumit însă cu folosirea gratuită a clădirii, deoarece a cerut, anul trecut, să-i fie cedată de tot construcţia, lucru care s-a şi aprobat într-o şedinţă de Guvern de la finalul lui 2014. Clădirea reabilitată şi modernizată, în ultimii ani de mănăstire, este deja utilizată pentru practicarea turismului monahal. Interesant este că nici măcar primarul localităţii, Ştefan Făsuescu şi nici conducerea Ocolului Silvic Polovragi, nu ştia de acţiunea călugăriţelor, o adevărată lovitură politică bifată însă de o mână de femei.
Ocolul Silvic Polovragi a rămas astfel, din decembrie 2014, fără construcţia de aproape 71 de mp, aflată pe raza comunei după ce construcţia le-a fost făcută cadou, în şedinţa de Guvern de dinaintea Crăciunului, măicuţelor de la mănăstirea aflată pe raza acestei localităţi din Gorj. Mănăstirea Polovragi a pus astfel, cu uşurinţă, mâna pe o clădire folosită deja gratuit de lăcaşul de cult, de 11 ani. De altfel, deşi călugăriţele spun că nu fac politică iar primarul liberal de Polovragi pare că a trecut doar verbal în rândul social-democraţilor, asta în timpul alegerilor prezidenţiale, în mod miraculos, măicuţele de la acest lăcaş religios din Gorj au acces la această clădire doar când PSD se află la Guvernare, primii care le dau drept de folosinţă gratuită a spaţiului fiind chiar fostul ministru al Agriculturii din 2003, Ilie Sârbu şi ex-premierul Adrian Năstase.
Harnice şi politice!
Mănăstirea Polovragi, veche de peste 500 de ani, deţine suprafeţe întinse de teren, pădure şi clădiri pe raza localităţii, de o parte din patrimoniu intrând în posesie în ultimele două decenii. Ridicată în anul 1505, mănăstirea se află în apropiere de Peştera Polovragi, pe care a şi administrat-o timp de trei secole, şi de Cheile Olteţului, zonă turistică deosebită. Mănăstirea de maici este condusă însă cu o mână de bărbat, călugăriţele fiind cele care execută o parte dintre muncile agricole de pe terenurile care le aparţin, mănăstirea fiind dotată cu maşini agricole necesare executării mecanizate a acestor lucrări specifice. O declară şi primarul Ştefan Făsuescu, care laudă, cu orice ocazie, hărnicia şi dibăcia acestor femei. Cert este însă că nu numai munca acestora este de admirat ci şi priceperea în ale politicii a călugăriţelor de la Polovragi. “Nu ştiu nimic de vreo clădire oferită de Guvern, Mănăstirii Polovragi. Este posbil să fie vorba de cantonul Ocolului Silvic, dar nu ştiu. Mănăstirea deţine de altfel o clădire, în incintă, pentru care a primit fonduri de la Guvern să o transforme în spaţii de cazare, ori în chilii, dar nu ştiu nimic de vreo clădire dată acum. Tot ce deţin călugăriţele au de peste zece ani, de dinainte să fiu eu primar. Oricum nu mi se prezintă vreun raport de la mănăstire şi nici nu pot pretinde. Călugăriţele se gospodăresc singure, pot spune doar că sunt foarte harnice”, a declarat Făsuescu, în momentul în care a fost întrebat dacă cunoaşte ce clădire au primit călugăriţele din localitatea sa, de la Guvern, înainte de Crăciun.
Ocolul Silvic face pază în pădurea mănăstirii
Se dovedeşte însă că măicuţele, deşi aveau cu ce se lăuda, nu au bătut toba pentru afacerea imobiliară parafată recent, asta deoarece nu numai primarul dar nici reprezentanţii Ocolului Silvic Polovragi nu ştiau prea multe, ieri, despre achiziţia călugăriţelor. Asta şi pentru că vechea clădire era trecută la mănăstire încă din 2003, iar angajaţii, mulţi dintre ei, au şi uitat că a aparţinut vreodată acestei structuri. Trebuie subliniat însă că fostul canton nu mai arată deloc ca în urmă cu peste un deceniu. “Fostul canton a fost cedat în 2003, nu ştiu să vă spun pe ce motiv, asta deoarece nu eram în conducerea ocolului. Pot spune doar că după cedare, cantonul a fost modernizat, reabilitat şi extins, astfel că nu se mai ştie acum unde se termina fosta construcţie şi unde începea noua construcţie. Clădirea nouă se află în curtea mănăstirii, spaţiul a fost împrejmuit, astfel că noi nu avem acces acolo, fiind în proprietatea lăcaşului de cult. Călugăriţele au îngrădit terenul, cu tot cu clădirea, după ce au mai dobândit acolo şi o bucată de pădure. Nu ştiam că au folosinţă gratuită pe spaţiu, credeam că este a lor din 2003”, a explicat şeful Ocolului Silvic Polovragi, Liviu Mătrăgună, promiţându-ne că va verifica actele de cedare din urmă cu 11 ani.
Acesta a menţionat însă că ocolul nu mai plătea din 2003 taxe şi impozite pe clădirea în cauză, că practic mai că nu mai exista în documente dar şi că acolo călugăriţele practică turism monahal, o parte din spaţiul construit fiind ocupat şi de chilii.
Ocolul Polovragi prestează, de altfel, contra-cost paza în pădurea mănăstirii. Este vorba despre o pădure de fag, tânără, care se întinde pe 40 de hectare de teren, arborii având vârsta de sub 80. “Raporturile noastre comerciale cu mănăstirea sunt foarte bune. Noi prestăm paza în pădure iar mănăstirea plăteşte, chiar la timp, serviciul nostru”, a completat Mătrăgună. Mănăstirea Polovragi deţine, de altfel, şi o pădure de castani comestibili. Mănăstirea Polovragi a beneficiat în 2013 de subvenţii în valoare de 16.559 de lei de la APIA Gorj pentru terenurile cultivate pe care le deţine.
Luarea în proprietate, doar un act juridic!
Şi astfel, deoarece clădirea era în curtea lăcaşului, transferarea spaţiului în proprietatea Mănăstirii Polovragi a constituit doar un act juridic, şi o procedură birocratică care trebuie îndeplinită. Nu trebuie uitat însă că, măicuţele au primit spaţiul la care au râvnit de 11 ani, doar după ce Adrian Năstase şi Ilie Sârbu au spus, în 2003, pentru prima dată “Da”. Mai exact, reamintim că, prin Hotărârea de Guvern nr. 298, din 13 martie 2003, Mănăstirea Polovragi a primit de la Stat dreptul de folosinţă gratuită asupra cantonului silvic al Ocolului Polovragi. Hotărârea “privind transmiterea unui imobil, proprietate privată a statului, din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor în administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor şi în folosinţă gratuită a Sfintei Mănăstiri Polovragi”, emisă de Guvernul României cu 11 ani în urmă, este publicată în Monitorul Oficial NR. 186 din 25 martie 2003. “Se aprobă transmiterea unui imobil, proprietate privată a statului, situat în comuna Polovragi, judeţul Gorj, identificat potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor, de sub autoritatea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, în administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor şi în folosinţă gratuită a Sfintei Mănăstiri Polovragi, pe durata existenţei construcţiei, în scopul desfăşurării unor activităţi bisericeşti cu caracter educativ, cultural, ecumenic şi social”, se arată în primul articol al acestei hotărâri. “Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri”, se mai arată în documentul semnat de premierul de atunci, Adrian Năstase, de Ministrul Pădurilor, Adrian Sărbu, de Ministrul administraţiei publice, Octav Cozmancă şi de Ministrul finanţelor publice, Mihai Nicolae Tănăsescu.
Hotărârea dată cu 11 ani în urmă pare că i-a mulţumit, doar pe moment, pe mai marii bisericii şi pe călugăriţele de la Polovragi, deşi actul stipulează clar că mănăstirea putea folosi cantonul silvic atâta timp cât acesta există, deoarece oficialii BOR cer, în 2014, actualului Guvern ca această clădire să intre în posesia definitivă a lăcaşului de cult. În ultima şedinţă de Guvern, din săptămâna Crăciunului, mănăstirea din Gorj primeşte clădirea cerută. Potrivit anexei HG din 2003, cantonul silvic, intrat de o săptămână în proprietatea Mănăstirii Tismana are 70,3 mp suprafaţă construită şi 140,6 mp de suprafaţă desfăşurată.
Anamaria Stoica
Cititi si Legea 239 din 12.07.2007