Băsescu a început să viseze urât!

În complexitatea lor, ca forme ale subconştientului, visele reprezintă o oportunitate de autocunoaştere care etalează expresia prin care sufletul omului caută să menţină integralitatea şi integritatea fiinţei conştiente pe calea evoluţiei personale, eliberând-o, în acelaşi timp, de vechile atitudini care, fixând-o în anumite tipare ale trecutului, devin caduce şi inutile, un fel de reziduuri subliminale, mai ales că singurul limbaj pe care-l cunoaşte sufletul nostru sunt simbolurile.

Astfel, în funcţie de subiectul visului, calităţile sau defectele pe care noi le atribuim celor care compun sfera controlată a relaţiilor noastre concrete, cum ar fi rudele, prietenii, cunoştinţele sau chiar alegătorii care sunt aşteptaţi la urne, capătă unele trăsături de caracter care aparţin celui care visează! În mod surprinzător, se produce un gen de proiecţie asupra altora a propriilor trăiri, ce nu pot fi conştientizate la nivelul vieţii conştiente în viaţa de zi cu zi, dar, pe care subiectul cu pricina, pur şi simplu, nu vrea să le recunoască! Diferitele personaje care populează visele, nu sunt altceva decât simboluri care exprimă realităţi deja existente în lumea psihismului fiecăruia dintre noi. Să nu omitem faptul că analiza viselor se întâlneşte la toate civilizaţiile cunoscute, în decursul timpului fiind atribuite, de multe ori, anumite sensuri divine viselor, cum ar fi, de pildă, în antichitate, când erau considerate canalul de comunicare între zei şi muritori. La fel se întâmplă şi acum, când Zeus Băsescu, din “Capul Satului”, în relaţia sa cu muritorii, ne spune că “ultima săptămână a fost un vis urât”, tocmai pentru a ne explica miraculoasa cale de “a visa” mălaiul prin care se poate ajunge la rezolvarea crizei politice şi a motiva, de ce candidează pentru un nou mandat la Cotroceni! El nu se sfieşte să caracterizeze actuala situație politică drept “un vis urât”, acuzând partidele politice(cu excepţia PDL-ului, bineînţeles), că, pur şi simplu, “închid ochii să nu vadă interesul național” și că au “lovit în români”(sic??) cu mânie proletară, pentru a destabiliza “ţărişoara mioritică”, de parcă domnia sa ar fi străin de ceea ce se întâmplă şi ar fi un extraterestru care scrutează din înalturi scena politică românească! Prezidentul se simte rănit în orgoliul său de matroz, că d-l Primar Klaus Iohannis nu s-a consultat cu el și nu l-a contactat în momentul în care a ajuns candidat al opoziţiei pentru funcţia de premier, dovedind o adevărată sfidare a cheliei prezidenţiale! Cum este şi firesc pentru interesul său electoral, Băsescu, suveran şi autoritar, aşa cum îl ştim, mizând totul pe formarea guvernului Croitoru, luptă cu visurile urâte pentru un Executiv “croit” la Palat şi la Bancă, reiterând că fără banii de la FMI, în decembrie, Guvernul va avea de ales ce să nu plătească: salariile, pensiile sau asigurările sociale, dar explicând că din punctul de vedere al Constituției, premierul îl propune el și îl stabilește Parlamentul.

Dar, ca la noi, la nimeni, când Băsescu a reluat criticile formulate şi în alte ocazii, referitoare la faptul că unii lideri politici printre care Ion Iliescu, Dan Voiculescu şi Viorel Hrebenciuc, ar fi decis formarea Guvernului la sediul firmei “Grivco”, persoane ce ar fi adus în atenţie figura primarului Johannis, simbolul care produce zbucium în visele urâte băsesciene, dintre care, cel mai urât mi se pare intenţia ca după validarea preşedintelui, acesta să dizolve Parlamentul, dacă se menţine criza politică. Profund nemulţumit că nu a reuşit să împlinească ceea ce şi-a dorit, mai ales acea scenă simbolică şi voievodală, cu ţepele din Piaţa Victoriei, Băsescu are tupeul să repete urarea de toată ruşinea, pe care a adresat-o în urmă cu cinci ani românilor, acel mirobolant slogan, “Să trăiţi bine”, de parcă electoratul ar fi alcătuit din amnezici sau din personaje desuete care populează nopţile de coşmar ale celui care visează un al doilea mandat prezidenţial.