Circa 40 de gorjeni au ajuns la spital din cauza mușcăturilor de căpușă. Medicii avertizează că este foarte important când ieșim la iarbă verde să ne protejăm pentru că aceste căpușe pot transmite boli deosebit de grave, precum babesioza, boala Lyme și encefalita de căpușă.
De când a început sezonul grătarelor și ieșirilor în aer liber, circa 40 de pacienți s-au prezentat la Spitalul Județean de Urgență din Târgu-Jiu cu mușcături de căpușă.
„Pacienților care ajung la UPU mușcați de căpușe li se acordă îngrijiri medicale. Li se extrage căpușa sau restul de căpușă, se dezinfectează locul mușcăturii și apoi sunt trimiși către Secția Boli Infecțioase-Camera de Gardă Boli Infecțioase, pentru recomandare sau administrare de tratament. Majoritatea primesc tratament cu amoxicilină, pentru o perioadă de șapte zile”, a declarat Mihaela Țicleanu, purtătorul de cuvânt al Spitalului Județean de Urgență din Târgu-Jiu.
Nu toate mușcăturile de căpușă sunt periculoase, pentru că multe căpușe nu transmit nicio boală, spune dr. Cristina Cornoiu, medic specialist medicină de familie din cadrul Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu.
„Căpușele sunt insecte parazite, din aceeași clasă cu păianjenii, și se hrănesc cu sângele corpului gazdă (om, animal). Dacă nu sunt depistate, pot să reziste până la câteva zile pe corpul gazdă. Ajunse pe corpul gazdă, căpușele preferă să migreze spre zona axilară, inghinală sau la nivelul scalpului. Prin mușcătură, acestea își introduc capul sub piele și încep să se hrănească. Mărimea lor crește pe măsură ce se hrănesc cu mai mult sânge. Căpușele nu zboară și nu sar. Gazda principală sunt rozătoarele mici, dar accidental și omul. Infecțiile la om apar în perioada când căpușele sunt foarte active (aprilie – noiembrie), direct prin înțepătură (mușcătură) sau indirect, prin consumul de produse lactate nepasteurizate de la capre, oi, vaci (toxina se secretă în lapte)”, spune dr. Cornoiu.
Înțepătura sau mușcătura de căpușă este ușor de recunoscut, pentru că în cele mai multe dintre cazuri este vizibilă. Totuși, există riscul ca cele de foarte mici dimensiuni să nu poată fi observate. De aceea, după revenirea dintr-o ieșire în natură, este important ca fiecare persoană să se verifice foarte bine.
Mușcătura sau înțepătura de căpușă poate să nu producă niciun simptom. În schimb, persoanele alergice pot sa resimtă durere la locul mușcăturii, tumefacție, senzație de arsură în locul afectat și chiar dificultăți respiratorii.
„Cel mai important lucru pe care-l are de făcut o persoană după ce a constatat prezența căpușei este să meargă la un medic, la o cameră de gardă a unui spital, fie el de copii sau de adulți. Îndepărtarea căpușei este o intervenție nu foarte facilă, pentru ca este esențial să fie smuls și capul. În cabinetele medicale există instrumente speciale pentru aceasta intervenție. Pentru a preveni apariția simptomelor ulterioare, medicul poate prescrie administrarea unui antibiotic”, a precizat dr. Cristina Cornoiu.
Cum îndepărtezi o căpușă
În cazuri extreme, când nu există posibilitatea de a se ajunge în timp foarte scurt la un medic, căpușa se îndepărtează imediat cu o pensetă. „Nu se întoarce și nu se rotește căpușa într-o parte sau alta. Pensa se va aplica cât mai aproape de piele pentru a nu lăsa bucăți din gura căpușei în piele. Nu se va zdrobi corpul căpușei. Mâinile se protejează cu mănuși sau tifon. După scoaterea căpușei, zona se spală cu apă și săpun și se dezinfectează cu un dezinfectant incolor. Zona va fi observată 30-40 zile, iar dacă apare o pustulă sau alt semn la locul mușcăturii, se va consulta imediat medicul infecționist. Nu se utilizează căldura sau alte substanțe (gaz, acetonă, vaselină, petrol, amoniac, sursă de căldură etc.) pentru a îndepărta căpușa aflată în piele. Prin aceste metode nu numai că nu se reușește scoaterea căpușei, dar se poate ca insecta să se adâncească și să elibereze mai multă salivă (care crește riscul de transmitere a bolii).
Ce boli transmit
Bacteria transmisă de căpuşele bolnave intră în sânge şi afectează articulaţiile, muşchii, inima şi sistemul nervos.
„Căpușele, prin mușcătura lor, sunt factori de risc în transmiterea unor boli ca: babesioza – are simptome asemănătoare răcelii – febră, dureri musculare, senzație de oboseală; se tratează cu antibiotice; nu există vaccin împotriva bolii; boala Lyme – cele mai importante simptome sunt febra, durerile de cap, erupție la nivelul pielii (se răspândește în decurs de câteva zile); se tratează cu antibiotice; nu există vaccin împotriva acesteia; encefalita de căpușă – simptomele importante sunt febra, durerile de cap, amețelile, dureri ale articulațiilor, dar și simptome neurologice; este cea mai importantă arboviroză în Europa, afectând Suedia, Polonia, Centrul Europei (Cehia, Slovacia, Austria, Elveția, Slovenia, Ungaria) și țările fostei Uniuni Sovietice”, au mai transmis reprezentanții SJU Târgu-Jiu. Persoanele care prezintă simptome în urma unei mușcături (înțepături) de căpușă trebuie să consulte medicul de familie sau medicul infecționist.
I.I.
