La început a apărut starea de neprevăzut. Se mai ţine au ba ceea ce pornise furtunos în cultura Gorjului, cu 14 ani în urmă? Iată că, graţie replierii şi unirii eforturilor unor instituţii precum Biblioteca Judeţeană „Christian Tell”, director dr. Olimpia Bratu, şi Centrul Judeţean pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale Gorj, director scriitorul Ion Cepoi, Şcoala Populară de Artă Gorj, director poetul Viorel Gârbaciu, parţial Primăria şi Consiliul Local Peştişani, Fundaţia „Serile la Brădiceni”, sponsor şi
viitor preşedinte prof. univ. dr. Constantin Mircioiu, indefinitul s-a transformat într-o minunată ediţie care a început chiar mai devreme decât se prevedea. Iar ziua a doua se anunţă apoteotică.
Cenaclul „Serile la Brădiceni”, varianta anului 2010
Mai mult neinvitat decât invitat, luni seara am dat o fugă la prietenul şi colaboratorul Gorjeanului – poetul Ion Căpruciu. Acolo, ce să vezi?
La o masă mare cu bucate alese şi preparate de doamna Căpruciu se mânca poezie… pe pâine. Abia după poezie şi-au făcut oamenii timp pentru excelenta zacuscă a Doamnei Căpruciu. În mijloc, poetul şi editorul transilvănean Mircea Petean. Las la o parte faptul că maramureşanul Mircea Petean este o somitate în domeniul editorial al Clujului şi literaturii române. Unde a impus Editura LIMES, care nu mai are nevoie de nici o prezentare pentru iniţiaţi. Citise poetul gorjean Vasile Ponea, după poetul actorul şi aforistul George Drăghescu. Chiar şi universitarul Lazăr Popescu a fost vedetă aplaudată. Baladistul şi gazda Ion Căpruciu a recitat – ca un veritabil Marin Sorescu al locurilor noastre – din cele mai recente creaţii ale sale. Observaţia cu asemănarea ciclului său de balade cu cele două volume din „La liliecii” din Bulzeştii lui Marin Sorescului îmi aparţine şi a fost exprimată în cadrul dezbaterii cenacliste. Amfitrionul de conjunctură – un fel de şef al Cenaclului din acea seară din casa primitoare a gazdei Ion Căpruciu – Mircea Petean s-a declarat oarecum de acord cu comparaţia mea. Doar că a găsit, cu evidentul său talent de editor, respecta ca gen proxim asemănarea descoperind şi nota definitorie a temperamentului sorescian. A promis să editeze a cincea carte de poezie semnată de Ion Căpruciu, pornită cu titlul provizoriu de „Târziu de septembrie”, pe care l-a schimbat, îmbunătăţindu-l, poetul, filozoful şi universitarul Ion Popescu Brădiceni. Conform obişnuinţei Editurii LIMES, Mircea Petean are bunul obicei să se mai propună alte 15 titluri de carte din care să fie ales cel mai potrivit. Pe pariul – un coniac – pe care susţine, şi nu-l putem contrazice, că-l câştigă domnia sa. Vom aştepta cu emoţie şi cu încredere geneza celei mai recente şi mai valoroase cărţi de poezie marca Ion Căpruciu. Unul dintre cei mai veritabili poeţi cultivaţi de Marele Meşter şi descoperitor de talente Geo Dumitrescu, cândva, prin anii 60-70, la al său „Atelier literar” din „România literară”, al cărei director era. A mai citit din poemele dragi inimii sale – două la număr – poetul Mircea Petean. La fiecare nouă citire se exprimau păreri critice fie colegiale, fie cu acut iz critic. Nu lipseau aplauzele.
La final, desigur, a citit şi iniţiatorul Atelierului Naţional de Poezie – Ion Popescu, cel devenit peste ani Ion Popescu (ot) Brădiceni. Adică, dragul IPB. Care nu se va supăra că la gloria în creştere a Brădicenilor îşi va aduce obolul şi inspiratul poet Ion Căpruciu, un creator ce reprezintă la nivel sorescian spaţiul brădicenean.
Una peste alta, seara de luni n-a fost prevăzută în nici un program al Serilor la Brădiceni. Poate şi prin această inovaţie de Cenaclu la Brădiceni, ediţia din acest an – a XIV-a a Serilor la Brădiceni va fi şi mai memorabilă.
Poezie fără Brâncuşi?
Ieri dimineaţă, s-au strâns poeţi, critici literari şi scriitori invitaţi şi neinvitaţi la o expoziţie de carte a laureaţilor ediţiilor anterioare ale Serilor la Brădiceni.
Cum nu se poate poezie, cel puţin în capitala Gorjului – Târgu-Jiu – fără o revedere şi raportare la operele marelui sculptor Constantin Brâncuşi, toată suflarea scriitoricească a admirat şi discutat ori rediscutat creaţia brâncuşiană prezentă în Ansamblul târgujian.
Curtişoara, dragostea poeţilor
Şi la Muzeul Satului gorjenesc, la Curtişoara, s-a desfăşurat o nouă şezătoare literară. Numărul poeţilor s-a mărit prin descinderea poeţilor craioveni Ioana Dinulescu şi Ion Maria. Ca şi a timişoreanului Vlad Cernea Jerca, de obârşie din Godineşti. Nu au lipsit poeţii Lazăr Popescu, Vasile Ponea, Nicolae Dragotă, George Drăghescu, Gelu Birău, Spiridon Popescu şi criticul Gheorghe Grigurcu, între altele preşedintele juriului Festivalului Naţional de Poezie – „Serile la Brădiceni”.
Chiar dacă gazdă ar fi trebuit să fie muzeograful doctorand Albinel Firescu, reţinut cu nişte treburi la Târgu-Jiu, colegele domniei sale au fost la înălţime. S-au vizitat superbele case şi cule gorjeneşti de aici şi mai ales Casa Arethiei şi lui Gheorghe Tătărăscu de la Poiana, transplantată aici. Ghidul nostru ne-a fost Ion Popescu Brădiceni, de la care am aflat că această culă a fost modernizată în anii 1937-38 de însuşi Constantin Brâncuşi.
Care a locuit în Casa Tătărăscu de la Poiana şi a transformat-o după indiscutabilul său gust artistic.
La umbră şi pe o masă câmpenească s-au servit preparate gorjeneşti oferite de însăşi directoarea Bibliotecii Judeţene „Christian Tell”, doamna dr. Olimpia Bratu.
Lansări de carte şi reviste la Biblioteca Judeţeană „Christian Tell”
Despre cărţile lansate s-a scris, pe larg, în ziarul de ieri. La capitolul reviste merită anunţate revista „Serile la Brădiceni – 2010”, „Miracol de septembrie”, editate cu sponsorizarea minunaţilor sponsori Constantin Mircioiu şi Ion Căpruciu.
La apariţia, în tiraj restrâns, revistei „Caietele Columna” a contribuit, după posibilităţi, distinsul poet Vasile Ponea. Vom reveni, în ziarul de mâine.
Ion Predoşanu
