Semestrial şi anual, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Gorj realizează o statistică a copiilor care au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Astfel, la sfârşitul primului semestru al acestui an, la nivelul judeţului nostru, 957 copiii erau în această situaţie. Acum, de sărbători, micuţii îşi doresc să li se întoarcă părinţii acasă.
Din cauza situaţiei financiare precare, mulţi gorjeni s-au văzut nevoiţi să plece la muncă în străinătate, pentru a reuşi să asigure familiei un trai mai bun. Astfel, sute de copii au fost privaţi de dragostea şi atenţia tatălui sau a mamei, ori a amândurora. Pentru micuţi, despărţirea de un părinte sau de amândoi este suportată cu greu. Din fericire, minorii intraţi în atenţia Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Gorj beneficiază de sprijinul specialiştilor, pentru a depăşi mai uşor despărţirea de părinţi. La mijlocul acestui an, numărul copiilor care au părinţii plecaţi la muncă în străinătate se ridică la peste 950. „La data de 30 iunie 2012 avem 723 de familii în care copiii au rămas acasă, unul sau ambii părinţi plecând la muncă în străinătate. Este vorba de un total de 957 de copii; 243 copii au ambii părinţi plecaţi, 335 un singur părinte plecat, iar 145 sunt cu părinte unic susţinător”, menţionează Gheorghe Zisu, purtător de cuvânt al DGASPC Gorj.Cât priveşte împărţirea acestor cazuri pe categorii de vârstă, situaţia se prezintă astfel: mai mici de un an – şapte cazuri; între 1 şi 2 ani – 28; între 3 şi 6 ani – 137; între 7 şi 9 ani – 135; între 10 şi 13 ani – 311 cazuri; între 14 şi 17 ani – 339 cazuri.
Legislaţia apără interesele copiilor
Potrivit reprezentanţilor DGASPC Gorj, legislaţia din ţara noastră apără interesele copiilor. Astfel, „părinţii care au copii minori şi care doresc să plece la muncă în străinătate vor fi obligaţi să lase copiii în grija unui membru al familiei extinse şi să anunţe autorităţile locale înainte de a pleca din ţară. Totodată, proiectul prevede că nominalizarea rudei se va face pe baza unui act legalizat la notariat. Părinţii au obligaţia să nominalizeze o persoană, care va avea grijă şi va întreţine minorul în perioada în care ei sunt plecaţi. Însă această persoană nu poate fi oricine, prieteni sau vecini, iniţiativa legislativa stabilind că doar rudele copilului de până la gradul IV inclusiv, pot fi numiţi îngrijitori”, explică Gheorghe Zisu, purtător de cuvânt al DGASPC Gorj. Specialiştii DGASPC spun că o consecinţă directă a migraţiei părinţilor este cea a privării copilului de afectivitatea parentală şi de supravegherea necesară dezvoltării normale a acestuia. În condiţiile plecării părinţilor pe perioade mai lungi şi a rămânerii copiilor în grija unor persoane care nu pot oferi sprijin emoţional şi educativ, aceste două consecinţe pot produce la rândul lor efecte negative în ceea ce priveşte sănătatea şi dezvoltarea psihică a copilului, implicarea în activităţi şcolare şi rezultatele acestora, angrenarea lor în comportamente deviante sau neconcordante cu vârsta copiilor şi supunerea la exploatare sau abuzuri de alta natură.
Minodora Sucea
