Începutul de săptămână vine cu o veste îmbucurătoare pentru agricultorii gorjeni. Asta pentru că banii de la Guvern pentru ajutorul de minimis au intrat în conturile Direcţiei Agricole Gorj. Peste 3800 de fermieri nu au intrat încă în posesia sprijinului financiar de 100 de lei pe hectar, acordat fermierilor ale căror culturi au suferit de pe urma lipsei ploilor însă de astăzi încolo aceştia vor intra în posesia banilor.
Peste 7.700 de fermieri gorjeni au depus cereri pentru a beneficia de ajutorul de minimis, acordat pentru compensarea efectului de secetă, însă din lipsă de fonduri, au rămas aşteptând 3.818 dintre aceştia. 8 miliarde de lei vechi au intrat în conturile Direcţiei Agricole Gorj. Cuantumul sprijinului financiar reprezentând ajutorul de minimis este de 100 lei/ha şi se acordă pentru suprafeţe de minim 1 hectar şi maxim 10 hectare cu culturi agricole, inclusiv, pe exploataţie. Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis, se asigură de la bugetul de stat.
Solicitări, din partea unor fermieri care domiciliază în judeţele vecine
Potrivit Ministerului Agriculturii, fermierii sunt obligaţi să exploateze suprafeţele de teren pentru care primesc sprijinul în cauză, pe o perioadă de trei ani, începând cu anul în care a fost acordat sprijinul financiar. Pentru ajutorul de minimis au existat solicitări şi din partea unor fermieri care domiciliază în judeţele vecine. “Dintr-un număr de 7.720 de cereri, 625 de cetăţeni domiciliaţi în oraşele învecinate judeţului nostru: Filiaşi, Drobeta Turnu-Severin, Petroşani, Vulcan, Râmnicu-Vâlcea, precum şi în municipiul Bucureşti. Majoritatea au solicitat despăgubiri pentru suprafeţele de teren deţinute în special în zona de sud a judeţului”, a declarat Dan Tănăsescu, directorul executiv al Direcţiei Agricole Gorj. Printre localităţile cu cele mai multe cereri depuse pentru acordarea sprijinului, amintim: Turceni 382 cereri, Turburea 377 cereri, Băleşti 374 cereri, Ţânţăreni 373 cereri, Borăscu 354 cereri, Bolboşi 319 cereri, favorizate şi de suprafeţele arabile mai mari. Un număr redus de cereri s-a înregistrat în comunele din zona montană, acolo unde predomină terenurile cu fâneţe, păşuni şi pomi fructiferi.
Andrada Bărăitaru
