1 – Compoziția chimică și valoarea de utilizare
De puțin timp animalele domestice au intrat în stabulație și vor produce cantități importante de dejecții, la care desigur se vor adăuga și cele menajere. Așadar în ograda oricărui fermier se vor afla resturi vegetale și dejecții ale animalelor domestice care, din păcate nu de puține ori sunt tratate cu un dispreț … greu de explicat. Să fie oare vorba de nepricepere?. Mă îndoiesc, deoarece mai toți am participat la unul sau mai multe simpozioane, cursuri de specialitate sau întâlniri tematice. Cred mai degrabă că este efectul generalizat al lui … lasă că merge și așa, care practic ne încetinește progresul în toate domeniile. Lăsând pe altă dată indignarea, să vedem pentru care motive gunoiul de grajd este socotit o comoară. Să amintim în treacăt că, în urmă cu mai bine de 3000 (trei mii) de ani, chinezii prelucrau și foloseau pe scară uriașă acest produs, și iată pentru ce:
Conţinutul în elemente nutritive al îngrășămintelor organice
-în kg s a / to
Notă:
a – O tonă de substanţă uscată din gunoi echivalează cu 200 kg de humus,
b – O tonă de substanţă uscată din paie şi coceni = 120 kg de humus,
c – 10 tone de gunoi bine compostat echivalează cu 100 kg de humus.
Modestia este invers proporțională cu capacitatea de a-i determina pe alții să ne laude. – Ion VELICAN
Pe lângă aceste macroelemente (elemente chimice aflate în cantități semnificative), gunoiul de grajd conține toate celelalte elemente chimice din sol, fie în stare ușor asimilabilă pentru plante, fie în compoziții care sunt modificate lesne se către chimia și biologia solului, devenind astfel ușor asimilabile, restabilind echilibrul chimic al solului. Cu aportul gunoiului orice sol poate deveni apt pentru culturi agricole, și nu numai. La începutul secolului trecut o delegație de minți luminate din Franța a vizitat China și au rămas de-a dreptul stupefiați de atenția pe care aceștia o acordau reziduurilor menajere și din zootehnie precum și resturilor vegetale din grădini și câmp, și de tehnicile prin care aceștia le prelucrau înainte de utilizare. Să ne mai mirăm că … ?. Pe lângă aportul chimic direct în sol, gunoiul de grajd reface cu succes structura acestuia, făcându-l mult mai fertil și pretabil culturilor agricole. Dacă mai ținem cont și de faptul că acest produs este aproape gratuit, cred că nu mai poate fi nicio problemă în a-l utiliza și nu … arunca la gunoi.
Pentru explicații mult mai amănunțite și o mai bună înțelegere a acestor tehnologii consultați cartea mea
Ghidul fermierilor mici și mijlocii:
– vol. 1 – Culturi de câmp, furajere și legumicole – ediția 2020,
– vol. 2 – Viticultură și vinificație – ediția 2021,
– vol. 3 – Pomicultură – ediția 2022
Telefon: 0765 622 623 – luni – vineri între orele 08.30 – 16.00, sau – 0764 471 206 – permanent
Stimați fermieri, posesori sau nu de familii de albine, vă rog să respectăm cu toții, chiar mai mult decât pe noi înșine, aceste gâze, vechi de peste 400 de milioane de ani pe pământ – deci cu mult mai vechi decât noi, oamenii, căci ele sunt cele care ne țin pe noi pe acest pământ, ele sunt, cum s-ar spune, craca pe care stăm, și dacă ele dispar, cu siguranță dispărem și noi, omenirea. Nu sunt vorbe mari, spuse în loc de altceva, ci un avertisment de ultimă oră pe care mă văd nevoit să-l lansez. Primesc suficient de multe telefoane în care mi se aduce la cunoștință despre masacrarea familiilor de albine de către posesorii de unul sau mai mulți pomi fructiferi care fac tratamente chimice „după ureche” și în momente total nepotrivite, mai ales în timpul înfloritului, și fără să anunțe apicultorii de acesta. Legea 383/2013, cu modificările ulterioare a apiculturii prevede pedepse aspre pentru astfel de nereguli. Așadar, înainte de a efectua un tratament chimic la pomi, vii sau legume în câmp, anunțați primăria de acest lucru, comunicând ziua tratamentului și produsele ce le veți folosi.
Primăriile sunt obligate să înștiințeze pe apicultorii din zona respectivă de acest lucru.
Nu uitați: majoritatea plantelor sunt polenizate de insecte precum albinele.
Dacă acestea dispar, iau cu ele pe altă lume și sursele noastre de hrană.
Și dacă hrană nu e … nimic nu e!
Dacă toate astea fi-vor respectate,
Bunăstarea vine către tine apoi …
Ing. Ion VELICI
