Agricultura pe înțelesul tuturor – Gunoiul de grajd – o comoară a fermierilor

627

3. – Prepararea și administrarea gunoiului de grajd
În articolele anterioare am descris importanța gunoiului de grajd și construcția, platforma de gunoi, în care acesta se prepară. Pentru gospodăriile mici și foarte mici, industria a creat compostoare, niște butoaie special amenajate în care resturile menajere biodegradabile se pot transforma în gunoi de grajd bine compostat, care, în loc să fie … aruncat la gunoi, poate fi folosit pentru straturile de legume sau de flori de pe lângă fiecare casă. Despre ele nu vom vorbi căci sunt însoțite, ca orice utilaj, de instrucțiuni de folosire și este recomandabil ca acestea să fie bine respectate. Revenind la platforma noastră de gunoi, trebuie să precizăm că aici nu se depozitează tot ceea ce ne este de prisos prin gospodărie, ci numai gunoiul de grajd propriu-zis, și dintre resturile menajere, doar produsele biodegradabile, adică resturile animale, pe cât posibil fără oase, lână, păr, pene, ongloane, căci se descompun foarte greu, dar mai ales fără materiale plastice, metale, sticlă, detergenți sau alte substanțe chimice. Nici rumeguș sau talaș prea mult nu este bine să introducem în masa de gunoi de grajd supus compostării, căci pot modifica pH-ul, reacția gunoiului, și nu în sens pozitiv. În masa de gunoi supus compostării se poate introduce, prin împrăștiere uniform, cenușa de la sobele de foc, dar numai cea de lemn, nu și cea de cărbune. Procesul tehnologic practic trebuie să se desfășoare astfel:
În prima lună – se depozitează netasat, în capătul platformei gunoiul de grajd, cel de la păsări, precum și resturile menajere, la care se pot adăuga resturile vegetale (frunze, vreji, tulpini etc tocate mărunt) rezultate de la plantele din grădină. Aici se pot administra și doze mici de azot sau fosfor (chiar sub formă de complexe) pentru a potența reacțiile biochimice de compostare aerobă și valoarea nutritivă a viitorului fertilizant. Dacă este secetă, uscăciune, se procedează la stropirea abundentă cu apă (până aceasta apare în partea de jos a grămezii) căci în masa de gunoi vor lucra microorganisme aerobe ce au nevoie de un mediu umed pentru o activitate intense și susținută.
În luna a doua – această grămadă se răstoarnă alături, introducând materialele de deasupra la baza grămezii și scoțând la suprafață pe cele care au fost dedesubt, se lasă tot înfoiat, se umezește dacă este nevoie. Cu acest prilej se uniformizează compostarea aerobă a întregii mase de gunoi din această grămadă. Pe locul unde a fost anterior grămada aceasta, se depozitează în aceleași condiții noul gunoi rezultat și se procedează întocmai ca în luna anterioară.
În luna a treia – gunoiul din grămada de pe locul doi se răstoarnă alături într-o nouă grămadă și de această dată se tasează bine pentru scoaterea aerului, dacă este cazul se umectează, pentru a declanșa cea de-a doua etapă de compostare, cea de compostare anaerobă. În primele două grămezi, prin compostare aerobă, se ridică temperatura la 80 – 850 C și astfel se distrug germenii patogeni, insectele și semințele de buruieni, fenomen care va continua pe tot parcursul timpului de staționare a gunoiului în platformă, și este cu atât mai deplin cu cât timpul acesta este mai lung, dar nu mai mare de 24 luni.
În luna a patra – gunoiul din a treia grămadă se răstoarnă alături, pe locul de depozitare până la administrare, și se tasează foarte puternic. Ar fi bine ca această grămadă să fie acoperită cu folie de plastic pentru a împiedica evaporarea amoniacului ce va mai rezulta și a sărăci gunoiul de jumătate din conținutul în azot (cel amoniacal) pe care ar trebui să-l aibă. Celelalte grămezi se răstoarnă și se tratează cum am descris anterior. Nevoia de umectare a primelor două grămezi se poate stabili cu o sondă spion care nu-i altceva decât o bară de oțel-beton de 5 – 8 mm grosime și lungă de 130 – 150 cm și ascuțită la un capăt care se introduce cu unul din capete în mijlocul primelor două grămezi și se scoate în ziua următoare. Se palpează la vârful care a fost în grămadă și dacă nu este suficient de fierbinte (80 – 850 C), atunci se recurge la umectare, căci procesele de compostare aerobă nu s-au desfășurat cu intensitatea dorită, tocmai din lipsa umidității necesare.

A rămâne la suprafață, pentru unii, nu este neputința de a te ridica, ci șansa de a nu te duce la fund. Ion VELICAN

Administrarea gunoiului de grajd bine compostat trebuie făcută toamna, împrăștiat uniform pe teren și încorporat imediat, în primele 2 – 3 zile după împrăștiere, pentru a nu favoriza degradarea lui. Este bine ca gunoiul de grajd să fie administrat după minim 12 luni de compostare, dar nu mai vechi de doi ani, căci se degradează.
Îi trebuie 12 luni spre a distruge germenii patogeni, insectele și semințele de buruieni care se găsesc în mod inerent în el, chiar și în cel de pasăre. Vorbind despre acesta, trebuie spus că gunoiul obținut de la fermele avicole trebuie depozitat în grămadă minimum 6 luni înainte de administrare pentru a facilita neutralizarea sodei caustice și a altor substanțe utilizate în aceste ferme la dezinfecție și dezinsecție.
Astfel, gunoiul este comoara din ograda fiecărui gospodar.
Gunoiul de grajd este cel mai bine valorificat de legume, flori, vie, pomi fructiferi, pepiniere, iar dintre plantele de câmp, de către cartofi, sfeclă și porumb.
Nu se administrează gunoi de grajd plantelor leguminoase (fasole, mazăre, lucernă, trifoi etc.) sau cerealelor păioase căci acestor culturi le face mai mult rău decât bine.
În general, se apreciază că doza optimă anuală este de 10 to de gunoi mixt de grajd/ha, dar la noi ideal este să se administreze 40 – 100 to/ha, în funcție de cultura căreia i se administrează, și să se revină după atâția ani câte zeci de tone au fost administrate.
Gunoiul de pasăre se administrează în cantități pe jumătate sau chiar o treime din cele de gunoi mixt căci are compoziție mult mai bogată în elemente nutritive și să nu depășească 25 – 30 to/ha. În general, la o administrare de 40 to gunoi de grajd mixt/ha, în primul an acesta cedează solului jumătate din substanțele nutritive conținute, în al doilea an jumătate din ce a rămas, adică un sfert din total, iar în anii 3 și 4 câte o optime din toată compoziția sa.

Numai bine compostat și bine administrat gunoiul de grajd este cu adevărat o comoară.

Pentru explicații mai amănunțite și o mai bună înțelegere a acestor tehnologii, consultați cartea mea, „Ghidul fermierilor mici și mijlocii – volumul 1 – Culturi de câmp, furajere și legumicole”, ediția 2020”.

Stimați fermieri, posesori sau nu de familii de albine, vă rog să respectăm cu toții, chiar mai mult decât pe noi înșine, aceste gâze, vechi de peste 400 de milioane de ani pe pământ – deci cu mult mai vechi decât noi, oamenii, căci ele sunt cele care ne țin pe noi pe acest pământ, ele sunt, cum s-ar spune, craca pe care stăm, și dacă ele dispar, cu siguranță dispărem și noi, omenirea. Nu sunt vorbe mari, spuse în loc de altceva, ci un avertisment de ultimă oră pe care mă văd nevoit să-l lansez. Primesc suficient de multe telefoane în care mi se aduce la cunoștință despre masacrarea familiilor de albine de către posesorii de unul sau mai mulți pomi fructiferi care fac tratamente chimice „după ureche” și în momente total nepotrivite, mai ales în timpul înfloritului, și fără să anunțe apicultorii de acesta. Legea 383/2013, cu modificările ulterioare, a apiculturii prevede pedepse aspre pentru astfel de nereguli. Așadar, înainte de a efectua un tratament chimic la pomi, vii sau legume în câmp, anunțați primăria de acest lucru, comunicând ziua tratamentului și produsele ce le veți folosi. Primăriile sunt obligate să înștiințeze pe apicultorii din zona respectivă de acest lucru. Nu uitați: majoritatea plantelor sunt polenizate de insecte precum albinele. Dacă acestea dispar, iau cu ele pe altă lume și sursele noastre de hrană.
Și dacă hrană nu e … nimic nu e!

Dacă toate astea fi-vor respectate,
Bogăția vine către tine apoi …
Ing. Ion VELICI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here