Agricultura pe înțelesul tuturor – Cum trebuie să ne pregătim de recoltat păioasele

726

Preparativele pentru această campanie încep cu veriga finală a lanţului tehnologic, adică cu spaţiile de depozitare, fie că acestea sunt magazii, hambare sau simpli recipienţi din lemn, metal sau mase plastice.
Toate spaţiile de depozitare trebuie bine curăţate şi dezinfectate prin văruire sau stropire cu soluţii insecticide dintre care cele mai recomandate sunt: Actelic, Digrain – 0,25 l/100 mp suprafaţă de depozitare, Fumitox – 10 cutii/500 mc spaţiu gol, Propoxan, Prostore – 1,25 l /100 mp suprafaţă de depozitare, Reslin – 12,5 ml /100 mc spaţiu gol, Sumithion sau Ultrafos = 3-5 tabl/to de produse depozitate.
Trataţi cu deosebită atenţie această problemă, căci ar fi mare păcat să pierdeţi prin deteriorare recolta deja depozitată şi obţinută cu mare trudă şi cheltuială.
Recoltatul propriu-zis – va începe cu orzoaica, cea mai sensibilă cultură la frângerea spicelor şi scuturare în lan, şi căreia deci trebuie să i se acorde o atenţie deosebită prin asigurarea combinelor şi intrarea în lan pe timp răcoros, de preferinţă dimineaţa devreme şi seara până mai târziu, şi corelarea turaţiei rabatorului combinei cu viteza de înaintare a acesteia în lan, spre a evita ,,pieptenarea” plantelor căci se vor frânge.
Turaţia tobei combinei poate fi mai mică, 800 – 900 rot/minut, iar vânturile la valoare mijlocie. O atenţie mărită trebuie acordată curăţării periodice a sistemului de site pentru a evita pierderile de boabe în paie şi pleavă ca urmare a înfundării acestora cu ariste sau fragmente de plante. Şi orzul este destul de sensibil la cădere şi scuturare, dar mai rezistent decât orzoaica, ceea ce face ca recoltatul acestei culturi să se poată derula pe parcursul întregii zile şi cu viteză mai mare, deci se va mări şi turaţia rabatorului corespunzător cu viteza de înaintare în lan, iar cea a tobei se crește la 900 – 1.000 de rotații/min.
Urmează grâul, cultură destul de rezistentă la scuturare, pentru recoltarea căreia turaţia tobei combinei se ridică la 1000 – 1100 rot/min iar deschiderea acesteia (distanţa între bătător şi contrabătător la intrarea şi ieşirea materialului vegetal) se ajustează mereu pe parcursul zilei, pentru a evita spargerea boabelor sau rămânerea acestora nedislocate în spice.
Triticale – este o cultură rezistentă la scuturare, dar cu o uşoară dificultate la treierat căci boabele sale sunt bine îmbrăcate în palei (pleava), moștenire de la mama secară, şi presupune o turaţie mai mare a tobei, 1100 – 1200 rot/min, şi o reglare mai atentă a deschiderii tobei. La grâu şi triticale tăria vânturilor este medie spre mare iar direcţionarea lor spre mijlocul ansamblului de site.
Ovăzul – este de asemenea o cultură sensibilă la cădere, frângere şi scuturare şi pentru recoltarea lui se fac aceleaşi reglaje la combine ca la orzoaică cu menţiunea că tăria vânturilor va fi reglată spre mică pentru a preveni aruncarea boabelor, destul de ușoare, în pleavă și paie. Pentru o bună recoltare, atât lanurile cât şi combinele trebuie să îndeplinească anumite condiţii.

Culorile pot să îmbete, spectrul nu – Ion VELICAN

Astfel: culturile – trebuie să fie curate de buruieni, coapte (umiditatea boabelor la recoltare sub 16 %), şi necăzute, iar combinele – etanşe, protejate contra incendiilor, prevăzute cu dirijori de paie sau tocător de resturi vegetale.
Înălţimea miriştei – trebuie să fie de 12 – 15 cm (cât un pachet de ţigări superlong); rabatorul – să porţioneze lanul atingând plantele în treimea superioară fără să le ,,pieptene” sau să le rupă şi înfăşoare pe el. Pentru aceasta turaţia sa trebuie să fie bine corelată cu viteza de înaintare în lan a combinei.
Cuţitul, aparatul de tăiere a plantelor, trebuie să aibă toate lamele întregi, rigidizate prin nituire pe vargă, cu cursa dublă bine reglată şi mai ales corect distanţate faţă de contracuţite (degete, amnare), spre a tăia uşor plantele şi a nu le introduce între ele şi contracuţite unde pot fi aprinse prin frecare, şi deci pot incendia lanul.
Combinierul – trebuie să fie atent la eventualele obiecte dure din lan (pietre, sârme sau alte obiecte metalice) căci acestea pot deteriora aparatul de tăiere sau chiar aprinde lanul.
Transportorul de plante – începând cu șnecul și aparatul escamotabil care trebuie să fie corect distanţat faţă de canalul transportorului pentru a asigura o bună porţionare a materialului vegetal şi introducere ritmică a acestuia în tobă. Aparatul de treier – toba, trebuie să aibă toate şinele pe bătător – cu dantura dispsă alternativ stânga – dreapta, toate sârmele la contrabătător şi o corectă deschidere la intrarea şi ieşirea materialului de treierat; turaţia bătătorului – adecvată calităţii materialului de treierat.
Separatorul de boabe – începând cu scuturătorii (caii) şi sitele să fie neînfundate cu ariste şi fragmente de plante, spre a evita pierderile de boabe în paie şi pleavă. Sistemul de site pentru aceste cereale este specific lor.
Circuitul boabelor – trebuie să fie etanş, iar la combinele mai vechi se etanşează cu bandă adezivă de burete.
Dirijorii sau tocătorul de paie – trebuie să fie permanent prezenți pe combină pentru a dirija în brazdă paiele care se vor utiliza în zootehnie sau legumicultură (pentru mulcire) sau lipsesc în caul că este folosit aparatul de tocat paiele care le tocă şi împrăştie pe tot terenul în cazul când acestea vor fi încorporate în sol, după ce au fost administrate şi îngrăşăminte chimice complexe sau cu azot în doză de 7 kg N s a /tona de paie încorporate în sol, incluzând aici și miriștea rezultată, spre a favoriza descompunerea mai uşoară şi mai rapidă a acestora de către bacteriile nitrificatoare.
Ridicătorii de lan – se montează la heder doar pentru lanurile cu procent ridicat de plante căzute. Asigurarea combinei pentru prevenirea eventualelor accidente de muncă este importantă şi presupune existenţa tuturor apărătorilor mecanice la ansamblurile mobile. De asemenea trebuie să fie dotate combinele cu uneltele speciale pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, ca stingăror cu spumă, bidon de minim 40 l cu apă, lopată, mătură de nuiele etc, iar toba de eşapament să fie prevăzută cu sită parascântei şi circuitul de evacuare a gazelor de eşapament să fie etanş şi liber de resturi vegetale şi plevuri. Totodată pentru o bună funcţionare a motorului sistemul de răcire a apei din motor, radiatorul, trebuie să fie funcţional şi neînfundat cu pleavă.
Paza bună trece primejdia rea. Totodată recolta de boabe se va depozita direct din combină numai în cazul când are umiditate sub 14 %, iar în cazul când aceasta este mai mare se procedează la solarizarea şi lopătarea ei cunoscând că la fiecare lopătare corectă umiditatea scade cu 1 %, iar depozitarea boabelor cu umiditate peste 14 % , chiar şi numai puţin atinse de rouă sau stropi de ploaie, poate conduce la încingerea lor şi/sau la proliferarea galopantă a gărgăriţei boabelor, cu degradarea chiar totală a acestora. Ar fi mare păcat ca dintr-o simplă neglijenţă să se piardă integral recolta.

Pentru explicații mult mai amănunțite și o mai bună înțelegere a acestor tehnologii consultați cartea mea – Ghidul fermierilor mici și mijlocii:
– vol. 1 – Culturi de câmp, furajere și legumicole – ediția 2020,
– vol. 2 – Viticultură și vinificație – ediția 2021,
– vol. 3 – Pomicultură – ediția 2022
Telefon: 0765 622 623 – luni – vineri între orele 08.30 – 16.00, sau 0764 471 206 – permanent

Stimați fermieri, posesori sau nu de familii de albine, vă rog să respectăm cu toții, chiar mai mult decât pe noi înșine, aceste gâze, vechi de peste 400 de milioane de ani pe pământ – deci cu mult mai vechi decât noi, oamenii, căci ele sunt cele care ne țin pe noi pe acest pământ, ele sunt, cum s-ar spune, craca pe care stăm, și dacă ele dispar, cu siguranță dispărem și noi, omenirea. Nu sunt vorbe mari, spuse în loc de altceva, ci un avertisment de ultimă oră pe care mă văd nevoit să-l lansez. Primesc suficient de multe telefoane în care mi se aduce la cunoștință despre masacrarea familiilor de albine de către posesorii de unul sau mai mulți pomi fructiferi care fac tratamente chimice „după ureche” și în momente total nepotrivite, mai ales în timpul înfloritului, și fără să anunțe apicultorii de acesta. Legea 383/2013, cu modificările ulterioare a apiculturii prevede pedepse aspre pentru astfel de nereguli. Așadar, înainte de a efectua un tratament chimic la pomi, vii sau legume în câmp, anunțați primăria de acest lucru, comunicând ziua tratamentului și produsele ce le veți folosi.
Primăriile sunt obligate să înștiințeze pe apicultorii din zona respectivă de acest lucru.
Nu uitați: majoritatea plantelor sunt polenizate de insecte precum albinele.
Dacă acestea dispar, iau cu ele pe altă lume și sursele noastre de hrană.
Și dacă hrană nu e … nimic nu e!

Dacă toate astea fi-vor respectate,
Bunăstarea vine către tine apoi …
Ing. Ion VELICI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here