Senatorul Ion Iordache, președintele partidului Forța Dreaptei a primit răspuns la Memoriul pe care l-a adresat CSAT, Guvernului, Ministerului Energiei și CEO.
Deși stă în puterea lui Klaus Iohannis să convoace CSAT în problema acută din sistemul energetic național, răspunsul administrației prezidențiale nu clarifică niciun punct ridicat de senatorul Iordache, aruncând în ograda ANRE și a Ministerului Energiei întreaga răspundere pentru ce se întâmplă în Energie. Totuși, parlamentarul a aflat că PNRR poate fi renegociat…
Iată memoriul senatorului de Gorj:
Memoriu pentru salvarea sistemului energetic național- 25.07.2022
România se pregătește să înfrunte o criză energetică fără precedent, deși are la îndemână toate resursele să o prevină! Ministrul energiei vorbește despre raționalizare și oprirea alimentării cu energie electrică unui popor care nu și-a revenit după restricțiile de dinainte de revoluție. Nu înțelegem de ce pregătim psihologic populația să înghețe de frig în case, la iarnă, pe întuneric, de ce oferim false soluții la creșterea prețurilor la energie, de ce importăm zilnic energie electrică în condițiile în care, cu eforturi minime, putem produce energie suficientă pentru consumul țării, în orice anotimp. Nu înțelegem DE CE statul român compensează facturile la energie în loc ca cele 3 miliarde de lei să fie investite în producția de energie din cadrul Complexului Energetic Oltenia și astfel prețul plătit de consumatori să fie mai mic decât prețul actual plafonat. Războiul dus de Rusia în Ucraina a pus Europa într-o situație fără precedent și este responsabilitatea noastră să diminuăm impactul pe care această criză îl are deja asupra românilor. Am pregătit o listă cu măsuri pe termen scurt la care Guvernul poate apela și care ar transforma România într-o țară complet independentă energetic și care are mijloacele să ajute și țările europene înzestrate cu mai puține resurse. Concret, măsurile propuse în lista atașată sunt gândite de specialiști cu o vastă experiență în producerea și vânzarea de energie, iar efectele aplicării lor ar duce la scăderea imediată a prețului energiei electrice și ar aduce independență energetică României într-o perioadă extrem de tensionată.
Starea de fapt în Sistemul Energetic Național(SEN)
Prețul în bursă la energia electrica la producători a crescut în ultimii 10 ani de cca 8 ori. Poate o creștere cu 50-100% este explicabilă, dar în niciun caz cu 800%. De la 153 lei /MW la 1200 lei MW există o diferență pe care nimeni nu o poate explica. Pot fi făcute diferite speculații, dar adevărul este că ANRE și Transelectrica (unde funcționează Dispeceratul Energetic Național) nu fac nimic pentru a cere explicații distribuitorilor și producătorilor pentru lucrurile așa-zis inexplicabile care se întâmplă în SEN.
Principalii producători sunt ai statului :
-Hidroelectica produce cu un cost de cca 140 lei. Costul real este de max.100 ron/ MW, dar își majorează la maxim cheltuielile, deși vinde între 250 și 1500 ron/MW pe bursa.
– Cernavodă produce cu cca 200 ron/MW. Vinde cu 400-1500 ron/MW.
– C E Oltenia produce cu 600 ron/MW (din care 400 ron este prețul mediu al unui certificat de CO2). Vinde între 200 ron și 1200 ron/MW.
– Petrom și producătorii pe gaz nu publică cifrele reale cu adevaratele costuri, dar la prețul actual al gazului, sunt de departe cei mai scumpi producători (costuri de aproximativ 800 ron/MW). Nu există niciun motiv să produci pe gaz azi, costul gazului este mai mare uneori decât prețul energiei pe care o produci cu gazul respectiv. Adevaratele profituri le fac din servicii de sistem (adică echilibrarea SEN când regenerabilele cad brusc din cauza opririi vântului sau dispariției soarelui).
– Regenerabilele, deși o putere instalata considerabilă (ar putea acoperi teoretic tot consumul), nu pot oferi o energie continuă în bandă. Asta pentru că Guvernele anterioare și ANRE, fiind extrem de generoase cu certificatele verzi, i-au ajutat să amortizeze rapid cheltuielile, producând extrem de puțin. România are putere instalată la fotovoltaice mai mare ca Portugalia sau Grecia, care au 300 de zile însorite pe an. Daca bursa ar fi inundata cu 600-1000 MW, prețul energiei ar scădea instantaneu și considerabil. Singurul producator care ar putea face asta cu energie de bază (și nu doar în anumite momente), daca ar fi lăsat, este CEO. La fel se întâmpla și până în 2015, când de câte ori prețul creștea, porneau 1-2 grupuri și bursa se tempera imediat. Este de neexplicat lupta actuală a Ministerului Energiei pentru închiderea ireversibila (de fapt vinderea la fier vechi) a unora dintre cele mai profitabile grupuri pe cărbune din Europa. Ministerul nu e de acord nici măcar să le conserve, deși Germania și Mare Britanie au repornit grupuri aflate în rezervă de 9 ani. Centrala de la Rovinari este unicat, este construită strategic, alimentată direct de la 5 cariere, extrem de flexibilă, poate funcționa în condiții de avarie de sistem, seism, bombardament etc. A fost vârf de gamă, majoritatea centralelor pe carbune din Europa sunt mai puțin fiabile și rentabile.
Măsuri pe termen scurt pentru scăderea prețului la energie prin repornirea CEO.
Daca CEO ridică puterea de la 800-1000 MW, la 1800 MW, efectul imediat ar fi reducerea drastică a prețului la energie pe bursă. Săptămâna trecută s-a vândut energie cu 3900 ron/MW(media prețului în 2015 a fost 153 ron/MW). Statul trebuie să ia măsuri ca CE Oltenia să funcționeze ca centrală de bază, așa cum este și Nuclearelectrica, iar într-o perioadă de criza să nu se mai dea ordine de creștere sau descreștere a producției de către dispecerul național. De exemplu, acum funcționează cu 4 grupuri care ar putea produce 1300 MW, dar prin ordin de dispecer se scade energia produsa la 1000 MW! Când grupurile sunt încărcate la 90% din capacitate, se funcționează la randament maxim și consumul de cărbune scade.
CEO are în componență 11 grupuri energetice:
-3 în Rovinari
-4 în Turceni
-2 în Ișalnița
-2 în Craiova
Punerea în rezervă de capacitate a grupurilor oprite, respectiv grupul 3 Turceni și 8 Ișalnița, astfel încât să asigure continuitatea în alimentarea cu energie electrică a sistemului energetic național în caz de oprire accidentală a celorlalte grupuri.
Cele 9 grupuri ramase ar putea asigura ușor o putere de 2000 de MW, ele fiind apte pe termen scurt-mediu să funcționeze in corpore cu urmatoarele condiții:
1. Reangajarea personalului calificat care a fost pensionat, îndepartat, pe durata crizei energetice. Contractele de muncă ar fi pentru o perioadă determinată în care s-ar putea asigura pregătirea angajaților mai tineri, lipsiți de experiență și calificare.
2. Asigurarea unui flux de cărbune pentru un consum de cca 100 mii de tone pe zi:
–Rezolvarea problemei Carierei Roșia. Se poate elibera o autorizație provizorie pentru 3 luni. O altă soluție ar fi emiterea unei Hotărâri de Guvern, fundamentată pe criza energetică actuală, care poate să garanteze funcționarea acestei cariere până la judecarea procesului pe fond.
-Rezolvarea urgentă, prin implicarea directă a Ministerului Energiei, a exproprierilor necesare pentru carierele Roșia, Roșiuța, Tismana, Jilț. Guvernul a blocat creșterea producției de cărbune prin întârzierea nejustificată a documentațiilor depuse la diferite ministere avizatoare pentru deblocarea fronturilor de lucru în așteptarea OUG privind decarbonarea care interzice licențierea noilor exploatări de cărbune.
– Achiziția imediata a stocurilor de cărbune de la carierele private, până la rezolvarea problemelor de exproprieri. Prin OUG, Guvernul poate dispune utilizarea cantităților de cărbune care pot fi extrase de la microcarierele din județul Gorj și care ar putea livra peste 100.000 tone /luna. Astfel, până la intrarea în iarnă, CEO ar putea avea în depozite o cantitate suplimentară de cărbune de 700.000-900.000 tone.
3. O altă problema majora este apa de pe Jiu care asigura răcirea cazanelor energetice. Aici tot statul trebuie să intervină ca în perioada de secetă barajele de pe Jiu să rămână deschise pentru ca debitul necesar răcirii să fie cel optim. Intervenția în regim de urgență pentru mărirea capacității de stocare a apei din lacurile de acumulare care deservesc termocentralele, acestea au un grad de colmatare de peste 55%.
4. Asigurarea urgentă a necesarului de consumabile! Până în luna noiembrie trebuie să fie asigurate, în cantitățile solicitate de centrale, următoarele :
-materiale, piese de schimb și echipamente (tablă, covor bandă cauciuc, tamburi, role, motoare, acționări, reductoare, rulmenți, țevi, armături, aparataj electric și AMC, etc)
-reactivi chimici, calcar, uree,
-lubrifianți (uleiuri, vaseline, aditivi)
-motorină pentru locomotive și utilaje
-servicii de întreținere echipamente și utilaje
-gaze naturale și păcură pentru pornirea cazanelor și funcționarea în cazul apariției unor incidente în funcționare.
5. O povară care generează costuri foarte mari pentru companie sunt și activele sociale, acestea trebuie transferate UAT-urilor la valoarea de inventar în cel mai scurt timp posibil.
Sistemul energetic național poate fi salvat și numai de Gorj, dar soluții similare pot fi aplicate și în Hunedoara, cu rezultate imediate în favoarea României!
Toate măsurile propuse de specialiști în lista de mai sus se pot implementa pe termen foarte scurt, produc puține cheltuieli raportate la câștigul imediat, salvează o industrie și ajută românii! Ca să aplici aceste măsuri trebuie să-ți iubești țara și să ții cont de interesele ei! Dacă alegeți să vindeți Complexul Energetic Oltenia la fier vechi, distrugeți orice șansă ca România să rămână un stat independent și prosper! Renegociați PNRR, stabiliți un calendar rezonabil și realist pentru decarbonare, aruncați la gunoi planul de restructurare al companiilor miniere până reușiți să puneți ceva în locul lor și nu transformați românii în sclavi!
Răspunsul administrației prezidențiale:
,,În referire la scrisoarea dumneavoastră adresată Preşedintelui României, Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi altor autorităţi şi instituţii publice, înregistrată cu nr. DSN1/1009/2022, prin care prezentaţi un set de măsuri pe termen scurt pentru scăderea preţului la energie, precum şi alte aspecte conexe asigurării siguranţei şi continuităţii în furnizarea energiei către clienţii finali, vă comunicăm următoarele: Cele prezentate de dumneavoastră au făcut obiectul unei analize aprofundate, concentrate, în principal, pe modul şi măsura în care, în clarificarea problematicilor la care vă referiţi, sunt aplicabile atribuţiile legale conferite Preşedintelui României şi Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Vă învederăm faptul că potrivit Constituţiei României * * Legii nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, Consiliul are ca obiect de activitate organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor privind apărarea ţării şi securitatea naţională şi nu are atribuţii executive în domeniul la care aţi făcut referire, neavând în acest sens nici un aparat de lucru dedicat. Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei – ANRE este autoritatea administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, având ca obiectiv de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor. În îndeplinirea atribuţiilor sale şi fără a aduce atingere competenţelor sale de luare a deciziilor în act ivitatea de reglementare, ANRE colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu ministere şi cu alte organe de specialitate. De asemenea, ANRE contribuie la dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie. Pe de altă parte, în temeiul art. 2 din Hotărârea de Guvern nr. 316/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Energiei, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Energiei îndeplineşte funcţia de autoritate competentă pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. 1937/2017 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2017 privind măsurile de garantare a securit ăţii aprovizionării cu gaze naturale şi pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2019/941 al Parlamentului European şi al Consiliului privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice. Pe cale de consecinţă, potrivit principiului gradualităţii acţiunilor se impune ca Ministerul Energiei, în calitatea sa de autoritate competentă în domeniile energetic şi al resurselor energetice, împreună cu Guvernul României, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei şi cu Consiliul Concurenţei să întreprindă complementar, concertat şi cu fermitate acţiunile care se impun pentru prevenirea şi gestionarea unor posibile riscuri privind siguranţa în alimentare şi continuarea furnizării energiei, în special prin identificarea infrastructurilor critice a căror întrerupere ar putea pune în pericol viaţa oamenilor. Toate aceste acţiuni sunt de natură executivă şi presupun punerea în practică operativ, în integralitatea lor, cu bună credinţă şi la timp a măsurilor din Planurile deja elaborate la nivelul instituţiilor cu atribuţii în domeniu sau, după caz, completarea lor cu alte măsuri care se impun pe parcurs. În acelaşi format, sub autoritatea Guvernului, se poate realiza şi o analiză completă a legislaţiei în domeniu şi se poate iniţia modificarea legislativă conformă nevoilor şi realităţilor actuale. Potrivit aceluiaşi principiu mai sus enunţat, planificarea şi implementarea măsurilor în acest domeniu urmează a se realiza sub coordonarea Guvernului României, care potrivit art. 102 din Constituţia României, exercită conducerea generală a administraţiei publice. În ceea ce priveşte Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, menţionăm că există la nivelul Uniunii Europene o decizie care a fost denumită REPowerEU. În interiorul acestei oportunităţi, se vor discuta elementele de plan în domeniul energiei, iar Guvernul Rom âniei poate depune toate diligenţele pentru a renegocia anumite elemente în beneficiul cetăţenilor români şi al economiei româneşti. Vă asigurăm de întreaga noastră disponibilitate în probleme ce ţin de securitatea naţională sau se circumscriu atribuţiilor constituţionale ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în limita prevederilor legale”.
M.C.H.
