Fondatorul mini-lunarului cultural, literar, artistic CEAŞCA DE CAFEA, generosul Actor şi Poet George Drăghescu dedică numărul 149 al bijuteriei mai mici, dar comparabile cu Biletele de papagal ale marelui poet cu obârşii gorjene Tudor Arghezi aniversării unei anumite vârste, ţinută secretă, a criticului, poetului, eseistului şi istoricului literar adoptat de Gorj – Gheorghe Grigurcu. Şi totuşi, căutând în cărţile bibliotecilor aflăm că Maestrul Gheorghe Grigurcu s-a născut la 16 aprilie 1936, încherbând venerabila vârstă a octogenarilor.
Celebru mai ales ca și critic literar, Domnul Gheorghe Grigurcu este şi un poet apreciat şi premiat. Coperta îi reproduce poemul Cuvintele, ce începe cu versurile: „Ies la Soare cuvintele poetului/ aidoma gândacilor/ îl părăsesc rînd pe rînd/ fără să-o ceară voie/ intră-n natură”. Bogat ilustrată, pe pagina 3 sunt reproduse un portret al Ceahlăului literaturii române – prozatorul Mihail Sadoveanu, printr-un desen din anul 1951, scriitor originar, după tată, din Săcelu-Gorj. Mai jos, ne delectăm cu un portret-şarjă al lui Octavian Paler văzut de polivalentul artist Gheorghe Grigurcu.
„În loc de laudatio” completează paginile 4-5, închinare semnată de scriitorul Ion Cepoi, din care, fie-ne permis, să redăm finalul: „Şi pentru că nu ştiu şi nu pot învăţa decât lucruri mărunte asemenea mie, nu îi pot dori Domnului Gheorghe Grigurcu decât un lucru mărunt: să trăiască senin bucuria şi miracolul oricărei zile în care soarele răsare şi apune, în care plouă sau ninge sau bate vântul, în care copacii se oglindesc în apele cerului cum în ochii iubitei, iar viaţa se întoarce în fiecare dimineaţă acolo de unde-a plecat seara trecută.
La Mulţi Ani, Domnule Grigurcu !”
Tot cu „La mulţi ani, maestre!” se încheie şi însemnările scriitorului craiovean Nicolae Coande, ca şi textul de ceva mai mare întindere semnat de scriitorul gorjean din Bălăneşti, dar cu Buletin de Bucureşti, Vasile Vasiescu. El însuşi distins poet, creator de reviste precum „Lumea gorjenească” ori suplimentul devenit carte de adevărat şi valoros brâncuşolog intitulată „După Brâncuşi”. Bag de seamă Gheorghe Grigurcu este şi un talentat autor de portrete-şarjă, precum odinioară academicianul Marin Sorescu, prinzându-i în puţine linii pe regretatul poet Ion Sofia Manolescu, în 2 martie 1977, la Oradea, dar şi pe amicul nostru comun George Drăghescu, într-un sugestiv şi meditativ desen nedatat.
În facsimil, dar şi reprodusă este o Epistolă a Poetului Lucian Blaga către un alt poet:
„Scumpe amice Jebeleanu,
tânărul, care se prezintă la Dta cu aceste rânduri este Gh. Grigurcu, absolvent al Facultăţii de Litere; îl cunosc de vreo câţiva ani, îi urmăresc evoluţia literară şi-l apreciez în chip deosebit pentru darurile intelectuale şi creatoare cu care l-a înzestrat natura…”
Tot facsimilată, dar şi reprodusă mai apare şi poema „Dimineaţa poetului”, închinată Lui George Drăghescu de către Gheorghe Grigurcu, de Paşti – 2011. Cu o urare prietenească botezată „Gheorghe Grigurcu – trandafirul neobosit” îşi începe astfel Victor Ştir: „A debutat ca scriitor, publicând în anul 1968 volumul de poezii „Un trandafir învaţă matematica”, şi în anul următor, „Miron Pompiliu şi Junimea”, autorul fiind socotit, de mulţi, în primul rând critic, până la acordarea Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, care a deşteptat dintr-odată cititorul român asupra celei mai puternice fibre a scriitorului, chiar de dânsul tânjită, recunoscută”.
O selecţie de aforisme grigurciene „Din jurnalul lui Alceste” se încheie cu zicerea plină de duh: „În poezie şi în aforism, caut să-mi recâştig intemporalitatea pe care o pierd în critica aplicată literaturii actuale. Atât cât e posibil.”
Într-o sinteză de referinţe critice, I. Negoiţescu dixit: „… un lirism sever şi foarte adânc…”, fiind completate cu aprecierile unor N- Manolescu, Barbu Cioculescu, Al. Cistelecan şi Ana Blandiana.
ION PREDOŞANU
