Peste 80 de hectare de terenuri degradate din judeţul Gorj au fost împădurite de la începutul acestui an şi până în prezent. De asemenea în cazul a altor 166 de hectare s-a aplicat regenerarea naturală, cu un imbold din partea specialiştilor.
Potrivit Mariei Safta, inginer în cadrul Direcţiei Silvice Gorj, în anul 2011, s-au făcut împăduriri aproape în aceeaşi măsură ca în anul precedent: „În Gorj, în acest an, pe 59 de hectare de teren s-au efectuat plantări totale, pe 26 de hectare s-au făcut completări, iar asupra a altor 166 de hectare a intervenit regenerarea naturală. Zonele care au fost împădurite de către noi au fost în special acolo unde existau goluri în urma tăierilor masive. Aceste date se referă strict la fondul forestier deţinut de noi. Tot cu puieţii noştri s-au împădurit şi 11 hectare de terenuri degradate ale primăriilor, în zonele unde exista pericolul alunecărilor de teren, reuşind astfel prin plantarea de pomi să stabilizăm terenurile”. Astfel, 8 hectare s-au împădurit la Roşia de Amaradia, şi câte unul la Săuleşti, Borăscu şi Glogova. De asemenea, în cadrul campaniei „România prinde rădăcini”, cu puieţii Direcţiei Silvice s-au plantat 5 hectare la Crasna.
Diverse tipuri de arbori
Conform reprezentantei Direcţiei Silvice Gorj, zonele împădurite total şi parţial, au fost toate cele de pe raza celor 11 ocoale silvice din judeţ şi totul s-a făcut în funcţie de tăierile de arbori de dinaintea împăduririlor, iar costurile s-au făcut în baza unor norme tehnice. Toate speciile de arbori au fost alese înainte de realizarea lucrărilor de împădurire în funcţie de staţiunea ecologică. „În cazul celor 11 hectare de terenuri degradate, Direcţia Silvică a folosit 40.000 de puieţi de salcâm, în vreme ce la Crasna s-au plantat 25.000 de molizi şi paltini. Totodată, în cadrul fondului forestier deţinut de Direcţia Silvică Gorj s-au plantat puieţi de stejar, gorun, frasin, paltin, salcâm”, a mai spus Maria Safta.
Izabella Plăstoi
