4 iunie 1920 – Ziua Tratatului de la Trianon

1253

Anul acesta se împlinește un secol de la încheierea Tratatului de la Trianon, semnat la Palatul Marele Trianon de la Versailles, pe 4 iunie 1920, între şaptesprezece Puteri Aliate şi Asociate – Statele Unite ale Americii, Imperiul Britanic, Franța, Italia, Japonia, Belgia, China, Cuba, Grecia, Nicaragua, Panama, Polonia, Portugalia, România, Regatul sârbo-croato-sloven (numit ulterior Iugoslavia), Siam, Cehoslovacia – şi Ungaria. Acesta consfinţea graniţele noului stat Ungaria cu Austria, Iugoslavia, Cehoslovacia şi România.
Prin Tratatul de la Trianon, Transilvania, Banatul, Crişana şi Maramureşul au fost consfinţite ca aparţinând României, formând un stat unitar, liber şi independent. Din partea României, Tratatul a fost semnat de Dr. Ion Cantacuzino (1863-1934) şi Av. Nicolae Titulescu (1882-1941). A fost ratificat de Senat (17 august) şi Camera Deputaţilor (20 august), fiind sancţionat de Regele Ferdinand I (1865-1927) la 30 august 1920.
Jucând un rol de mare importanţă în istoria României, Tratatul este privit, pe de o parte, cu bucurie de partea română, şi pe de altă parte, cu adversiune de partea maghiară. În acest secol, clasa politică maghiară s-a victimizat întruna, alimentând speranţele populaţiei maghiare în recrearea Ungariei Mari, care să includă şi Transilvania.
În ultimii șapte ani, senatorul Titus Corlăţean s-a străduit şi a luptat pentru o poziţie oficială a României faţă de Trianon. Reuşita domniei sale s-a concretizat pe 13 mai 2020, când Camera Deputaţilor, ca for decizional al Parlamentului, a votat – cu 235 de voturi pentru, 21 împotrivă şi 25 abţineri – ca data de 4 iunie să devină Ziua Tratatului de la Trianon. Demn de semnalat e faptul că grupul minorităţilor naţionale din Parlament a votat pentru acest demers legislativ, singurii opozanţi fiind minoritarii maghiari. Lesne de înţeles raţionamentul şi motivele acestora. Din păcate, până în prezent, Preşedintele României nu a promulgat încă legea.
Inițiativa legislativă prevede posibilitatea organizării, la nivel local şi naţional, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon. Este un demers mai mult decât binevenit în epoca globalismului, când se încearcă, pe diferite căi şi prin diferite metode, ştergerea istoriei şi identităţii naţionale.
Drept urmare, la 4 iunie ne reamintim de faptul că pentru aceste graniţe s-a plătit cu sânge în teatrele de operaţiuni ale Primului Război Mondial (1914-1918) şi cu argumente şi nervi întinşi la maximum în dezbaterile din cadrul Conferinţei de Pace de la Paris (1919-1920). În timp ce pentru unii acest tratat este ca un ghimpe în coastă, pentru români el reprezintă doar recunoaşterea Europei a unei realităţi deja existente, faptul că locuitorii din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș sunt la fel de români ca şi ceilalţi locuitori din celelalte regiuni istorice, încadrate între granițele României actuale.
Bogdan Emanuel RĂDUŢ, Istoric

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here