Aşa cum am precizat în primele două părţi ale prezentării noastre, în data de 19.02.2021, de «Ziua Națională Brâncuşi», în cadrul dezbaterii cu tema: «BRÂNCUŞI ÎN REALITATEA AUGMENTATĂ», la care au participat cadre universitare, brâncuşiologi şi cercetători consacraţi în acest domeniu, prin prezentarea finală, vom avea în vedere, mai întâi, o parte din expunerea deosebit de complexă şi de incitantă a domnului prof. univ. dr. Ion Mocioi, care a reiterat, citându-l pe Brâncuşi, că orice lucru are suflet: ,,O pasăre a intrat odată pe fereastra deschisă a atelierului meu. Încerca să iasă, bătând în geam şi nu găsea ieşirea, căci se lovea mereu de sticlă. S-a aşezat apoi să se odihnească. A încercat din nou să iasă, bătând în geam. Şi iarăşi, şi iarăşi! Până a găsit ieşirea! Arta este la fel. Dacă vei găsi acel geam, acea ieşire, poţi să te ridici spre nori, intri în Împărăţia Cerurilor. Arta este altceva decât copiere. Arta este transfigurare. Când priveşti un peşte, nu-ţi concentrezi atenţia asupra solzilor. Eşti atent la corpul în zvâcnire! La iuţela mişcărilor la scânteierea coloritului, la dâra luminoasă pe care o lasă-n apă. Dacă i-aş fi reprodus aripioarele, i-aş fi oprit mişcarea.Orice lucru, fiinţă sau nefiinţă are un suflet! Eu nu dau niciodată prima lovitură, până nu-mi spune piatra ce trebuie să fac”, a redat cu amănunte vorbitorul, aceste spuse ale lui Brâncuşi! ,,Astăzi este ziua de naştere a lui Constantin Brâncuşi, cel mai celebru artist pe care România l-a dat omenirii, a menţionat domnul Ion Mocioi, cuvintele sunt atât de puţine pentru a-l descrie şi pentru a vorbi despre el” a precizat senatorul Ion Mocioi, explicând şi faptul că cercetătorii operei şi vieţii lui Brâncuşi au stabilit că marele sculptor realiza fotografii pentru a-şi perfecţiona lucrările, fiindcă îşi documenta creaţia cu ajutorul fotografiei. Imaginile constituiau ocazia de a înregistra vizual lucrarea finită, dar şi un mijloc de a înregistra stadiile de creaţie ale unei lucrări sau de a stabili locul acesteia în cadrul creaţiei sale. Dacă ar fi rămas în ţară, la mâna noastră, ar fi stârnit uimire şi indignare, cum spunea Blaga, deşi este cel dintâi artist român care joacă un rol european în evoluţia artei, pentru că ,,Brâncuşi este exponentul major al geniului românesc. Unul dintre cei mai mari sculptori din toate timpurile. A deconcertat sublim, pentru că nimeni n-a revoluţionat arta mai subtil, mai adânc şi mai autoritar. El este clasicul sculpturii moderne” a subliniat dr. Ion Mocioi!
,,Brâncuşi, ne-a lăsat la Târgu-Jiu, ca mare patriot, un monument închinat eroilor care s-au jertfit pentru eliberarea ţării”!
A fost amintit faptul că Brâncuşi îşi fotografia lucrările pentru a le studia cât mai bine. Sculptorul român era un perfecţionist şi orice detaliu al operei sale avea un anumit rost în ceea ce priveşte înţelesurile pe care dorea să le transmită. Se pare că Brancuşi a început să-şi fotografieze singur lucrările, când a observat, la o şedinţă foto, că o sculptură din bronz nu mai avea strălucirea obişnuită. Fotograful i-a oferit un răspuns care l-a nemulţumit pe artist. El a spus că, pentru a obţine o fotografie bună, a trebuit să atenueze efectele luminoase ale bronzului prin „pudrare“. Brâncuşi l-a trimis acasă pe fotograf şi a început să-şi fotografieze singur lucrările. În anul 1921, celebrul Man Ray devine profesorul său în arta fotografică. Brâncuşi făcea fotografii pentru el însuşi cu lucrările pe care le realiza. Este o colecţie de fotografii ale operelor sale făcute de el însuşi şi care se păstrează la atelierul Brâncuşi de la Paris, ne-a relatat domnul Ion Mocioi, apreciind că Brâncuşi era deosebit de sociabil şi nu avea o problemă dacă era fotografiat sau filmat. Era foarte deschis şi nu avea nimic de ascuns din viaţa lui, dar, în schimb, nu-i plăcea să vorbească despre lucrările sale. În final, domnul Ion Mocioi a spus: ,,Noi, românii, avem nişte obligaţii imense faţă de Brâncuşi, pentru că el a dus în lume numele ţării şi a dat un sens nou artei plastice! Cu el, arta clasică trece într-o etapă nouă şi suntem datori să-l facem cunoscut celor care nu îl cunosc, pentru că are o artă bogată, plină de idei, o artă închinată omului, o artă a bucuriei, aşa cum el însuşi mărturisea! Pe mine, Brâncuşi m-a acaparat încă de acum 50 de ani, când eram tânăr şi când a fost prima manifestare notabilă despre Brâncuşi la Târgu-Jiu! Cu acel prilej, am lansat prima carte a mea, care era dedicată Ansamblului sculptural de la Târgu-Jiu! A rămas neschimbată această carte, a rămas valabilă, inclusiv pentru copiii din America ai românilor! Vedeţi, încă, suntem în etapa de a-l cunoaşte noi pe Brâncuşi, pentru că el ne-a cunoscut pe noi, pentru că era un om cu suflet mare, românesc, a studiat cu şi fără profesori, şi-a dobândit o cultură cu totul deosebită, fără de care nu putea să facă ceea ce a făcut, de a fi «părintele sculpturii moderne», pentru că din 1971 încoace, deci, de 50 de ani, românii au ajuns departe în a-l cunoaşte pe Brâncuşi, de cunoaştere a vieţii şi a operei lui. Încă mai e timp şi mai e loc să aprofundăm viaţa lui Brâncuşi, pentru că are multe faţete care trebuie studiate, iar, generaţiile care vin, au ce spune despre Brâncuşi! Doar Universitatea de la Târgu-Jiu a reuşit să scoată o carte cu toate lucrările lui Brâncuşi, care este semnată de mine, dar, meritul este al instituţiei care îl are ca patron spiritual pe Constantin Brâncuşi! Însemnă că noi am înţeles ceea ce avem de făcut, dar, încă rămân de făcut multe lucruri, pentru că opera lui Brâncuşi cuprinde 720 de lucrări, dar, toate se reduc la 22 de teme, pentru că lucrările lui se dezvoltă de la una la alta, adaugă înţelsuri noi, iar, toate devin capodopere! Misiunea viitorului este de a înţelege sensul operelor lui Brâncuşi. Să nu uităm că marele sculptor a fost şi un mare patriot, pentru că şi-a dat cea mai mare parte din opera lui ţării pe care a iubit-o şi a păstrat-o în suflet! Ne-a lăsat la Târgu-Jiu, ca mare patriot, un monument închinat eroilor care s-au jertfit pentru eliberarea ţării! Iată, un exemplu care trebuie cunoscut şi mediatizat prin structura învăţământului de stat! Ar trebui ca ministerul de resort să aibă în vedere cunoaşterea acestui mare artist al lumii, artistul cel mai mare în domeniul artei plastice, pe care l-a dat neamul românesc! Cu câţiva ani în urmă, parlamentul a emis un decret de înfiinţare la Târgu-Jiu a unui muzeu de artă modernă şi contemporană, acţiunea este doar la început, dar, e bine să se intensifice activitatea prin investiţii, pentru a avea un muzeu modern şi mare, care să atragă multă lume către opera lui Brâncuşi! Suntem abia la început, dar, trebuie să ducem la bun sfârşit această iniţiativă românească” a precizat în cele din urmă prof. univ. dr. Ion Mocioi!! În concluzie, aşa cum preciza cercetătorul Aron Jinaru, pentru Brâncuşi, e nevoie ca să ieşim puţin din viziunea artistică, astfel să augmentăm concepţia şi filosofia lui Brâncuşi spre o «cale regală» a devenirii sculptorului, de aceea, în calitate de semnatar al acestor rânduri, să spunem că la Brâncuşi, «toate-s vechi şi nouă toate», cum spunea Eminescu, pentru că Brâncuşi este în aceeaşi măsură modernitatea însăşi, dar, şi autenticul arhaic, tradiţional românesc sau chiar universal! Dezvoltarea personală a lui Brâncuşi are şi accepţiunea aceasta de iniţiere, pe care o întâlnim în toate culturile, iar, noi, românii, mereu ne trezim într-o modernitate târzie în care ne regăsim fragmentaţi şi am pierdut integralitatea fiinţei. În schimb, arta ne readuce la ideea de integralitate a fiinţei umane, poate ne readuce umanitatea pe care suntem pe cale să o pierdem! Se pare că devenirea personală e mai relevantă decât dezvoltarea personală, care se bazează pe anumite «reţete» care ar putea fi ridicate la ideea de universalitate! Brâncuşi este un exemplu elocvent al devenirii personale a fiinţei noastre, un autodidact de geniu, pentru care, începând din anul acesta, 2021, Universitatea «Constantin Brâncuși» din Târgu-Jiu va corda anual un Premiu Internațional cu acest nume, reamintind că la prima ediție a fost acordată distincţia cercetătorului Doina Lemny, de la Paris, cel mai avizat cunoscător al operei genialului sculptor, după cum apreciază specialiștii.
Profesor dr. Vasile GOGONEA
