Brâncuşi la Spiru Haret

726

Comisia metodică „Limba şi literatura română – limba latină” de la Colegiul Naţional „Spiru Haret” din Tg-Jiu, în parteneriat cu Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare  „Constantin Brâncuşi” Tg-Jiu, a organizat marţi 16 februarie a.c. în amfiteatrul Colegiului manifestarea „Arhaic şi universal în opera lui Constantin Brâncuşi”, cu prilejul împlinirii a 140 de ani de la naşterea sculptorului. Au participat elevi, profesori, invitaţi.

Responsabila comisiei metodice, doamna prof. dr. Luminiţa Dima, iniţiatorul şi organizatorul manifestarii, a prezentat în câteva cuvinte personalitatea şi opera lui Constantin Brâncuşi, apoi dă cuvântul invitaţilor: Adina Andriţoiu şi dr. Sorin Lory Buliga, consilieri la Centrul Brâncuşi care au vorbit despre viaţa si mai ales despre creaţiile brâncuşiene.
Am aflat detalii interesante din biografia lui Brâncuşi: copilăria, adolescenţa, studiile, itinerariul: Hobiţa – Tg-Jiu – Craiova – Bucureşti – Paris – Universalitate! Era un fel de tradiţie la ţăranii olteni să plece în lume, să se căpătuiască, apoi să se întoarcă în satul natal să cumpere pământ şi să-şi construiască o casă. Cei care dimpotrivă, îşi vindeau bucata de pământ moştenită de la părinţi, nu erau văzuţi cu ochi buni în comunitatea sătească. Este şi cazul lui Brâncuşi.
Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” de la Tg-Jiu a fost comandat lui Brâncuşi de către Arethia Tătărăscu, preşedinta Ligii Femeilor Gorjene, în memoria militarilor români căzuţi în Primul Război Mondial şi a fost inaugurat la 27 octombrie 1938. Dacă ideea Ansamblului stă sub semnul genialităţii autorului, mijloacele de realizare sunt uimitor de simple: o masă ţărănească şi douăsprezece scăunele, o poartă până la care era petrecut cel care pleca, un stâlp funerar spre pomenirea celui plecat dintre cei vii, toate din tradiţiile multimilenare ale neamului nostru.
S-au căutat sursele de inspiraţie pentru arta lui Brâncuşi ba prin Africa, ba prin Oceania, ba cine mai ştie pe unde, ignorându-se cu o condamnabilă uşurinţă filonul principal: străvechea artă populară românească. În toate culturile lumii există simboluri, unele regăsindu-se în mod paradoxal în culturi aflate la mare distanţă, spaţială sau temporală. Se pare că explicaţia nu e comunicarea interumană, ci mai degrabă un subconştient comun al speciei umane.
Relevante pentru înţelegerea gândirii lui Brâncuşi sunt şi aforismele sale:
„În sufletul meu nu a fost niciodată loc pentru invidie – nici pentru ură, ci numai pentru acea bucurie, pe care o poţi culege de oriunde şi oricând. Consider că ceea ce ne face să trăim cu adevărat, este sentimentul permanentei noastre copilării în viaţă.”
“Oamenii nu-și mai dau seama de bucuria de a trăi, pentru că nici nu mai știu să privească minunile Naturii.”
“Nu cautati formule obscure sau mistere. Eu vă dau bucurie curată.”
„Sculpturile mele nu trebuie să fie respectate, ci iubite. Trebuie să-ți vină să te joci cu ele”.
“Lumea poate fi mântuită prin artă”
“Arta nu este o întâmplare”.
Dacă arta are menirea să aducă bucurie în existenţa noastră, înţelegerea artei ne depărtează de această menire. Şi dacă la informaţiile oferite nouă de distinşii oaspeţi adăugăm imaginile de pe ecran (câteva filmuleţe realizate de Brâncuşi, câteva din operele lui Brâncuşi aflate la noi şi în mari muzee ale lumii, câteva detalii biografice), avem tabloul complet al unei activităţi izbutite.
Ion Pința

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here