Slujbă de pomenire a sculptorului Constantin Brâncuşi, la Mănăstirea Lainici, Gorj – ,,Este o obligaţie morală să-l pomenim pe Constantin Brâncuşi, pentru că el ne-a arătat cât de mult contează ceea ce rămâne după noi”!

881

Sâmbătă, 13 martie 2021, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte, dr. IRINEU, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, la Sfânta Mănăstire Lainici, din Judeţul Gorj, a fost săvârşită slujba de pomenire a genialului sculptor Constantin Brâncuşi, cu prilejul celor 64 de ani de la înălţarea sa la ceruri, ritualul slujbei fiind săvârşit de către un sobor de călugări şi preoţi în frunte cu Preacuviosul Părinte Arhimandrit, Ioachim Pârvulescu, Stareţul sfintei lavre din Defileul Jiului şi Exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Craiovei.
Ceremonia s-a desfăşurat pentru a prefaţa ziua de 16 martie, cu participarea unui număr restrâns de credincioşi, datorită restricţiilor impuse de către actuala criză sanitară, dar, cu toate acestea, au fost prezenţi membrii Asociaţiei Naţionale «Cultul Eroilor – Regina Maria», a domnului prof. univ. dr. Lucian Medar, directorul Centrului de Formare, Cercetare şi Conservare a Patrimoniului Cultural «Constantin Brâncuşi» din cadrul Universităţii cu acelaşi nume, precum şi o serie de invitaţi din judeţele Gorj, Vâlcea şi Hunedoara, printre cei care au luat cuvântul aflându-se brâncuşiologi de prestigiu şi aleşi preţuitori ai marelui sculptor, care s-au referit la semnificaţia majoră a creaţiilor «părintelui sculpturii moderne» şi la importanţa lor deosebită în promovarea spiritului vizionar brâncuşian în conturarea unui nou profil al gândirii filosofice autentice asupra artei viitorului.

,,Cu ajutorul Lui Dumnezeu, am făcut pomenirea lui Constantin Brâncuşi”!
După săvârşirea slujbei de comemorare, Preacuviosul Stareţ Ioachim Pârvuleascu a rostit o cuvântare emoţionantă şi bine documentată, spunând printre altele: ,,Cu ajutorul Lui Dumnezeu, am făcut pomenirea lui Constantin Brâncuşi, pentru că şi noi, creştinii, respectăm omul, atât omul care este în viaţă, cât şi după ce acesta trece la cele veşmice. Odată cu momentul în care ne-am botezat, ne umplem de har, iar, la necaz şi la bucurie ţintim puterea Duhului Sfânt! Fiinţa umană are trup şi suflet, iar omul nu se duce în nefiinţă, cum se spune uneori, doar trupul este supus descompunerii, datorită păcatului strămoşesc. Omul se duce în pământul din care s-a întrupat, dar, sufletul său este veşnic”! Prezentând o adevărată lecţie de învăţătură teologică, Preacuviosul Părinte Arhimandrit a reliefat momentul privitor la faptul că parastasul nu este un lucru întâmplător, iar credinţa noastră este singura care cinsteşte omul şi după moartea sa, pentru că îngerul păzitor călătoreşte cu sufletul nostru timp de 40 de zile, iar a treia zi după moarte se face prima judecată a sufletului! Se ştie că timp de 6 zile după moartea trupească, sufletul omului călătoreşte în Rai, iar 30 de zile călătoreşte în iad. La 40 de zile sufletul este judecat pentru cele făptuite, într-o judecată particulară în care se deosebesc cele bune de cele rele, a reiterat Preacuviosul Părinte Ioachim Pârvulescu, precizând că: ,,Tot ceea ce vă spun provine de la Sfinţii Părinţi! La sfârşitul lumii se face judecata universală. Totul este dinamică şi evoluţie în toată Creaţia Lui Dumnezeu! Se ştie că primul organ care se zămisleşte în trupul fătului din pântecele mamei sale este inima, iar ultimul organ care se descompune, după cele 40 de zile de la moartea omului, este tot inima! Toate elementele Universului sunt în corpul nostru, iar sufletul omului este mereu tânăr şi nemuritor! Pentru noi este o obligaţie morală să-l pomenim pe Constantin Brâncuşi, pentru că el ne-a arătat cât de mult contează ceea ce rămâne după noi! Ceea ce facem după trup, rămâne aici, dar ceea ce facem după suflet, merge cu noi în veşnicie. Numai cu ceea ce le facem altora, mergem dincolo, iar Brâncuşi a scos din ancestralul existent anumite tradiţii ale omului de la ţară şi le-a dat o interpretare metafizică! «Poarta Sărutului» este o intrare în religia iubirii, iar Brâncuşi a pus accent pe suflet, nu pe trupul omului, iar prin aceasta, fiind un artist cu har, nu a rămas la imanent, ci s-a ridicat la transcendent! Asfel, putem spune că el nu a fost nici prea omenesc, nici prea plastic, iar, în felul acesta, noi, cei de azi şi cei de mâine, se poate spune că avem figuri emblematice, nu numai pe pământ, dar şi în veşnicie. Felicităm pe cei care au iniţiat această manifestare şi ne bucurăm că aţi venit, astăzi, aici! Toţi avem nevoie de rugăciune, şi cei vii şi cei morţi”, a încheiat cuvântul Preacuviosul Stareţ!

,,Brâncuşi a gândit filosofic Ansamblul de la Târgu-Jiu”!
În continuare, domnul prof. univ. dr. Ion Mocioi, cunoscut brâncuşiolog, a pornit de la faptul că merită să-l sărbătorim pe Constantin Brâncuşi, pentru că de cinci ani avem un muzeu «Constantin Brâncuşi» la Târgu-Jiu, iar Brâncuşi este un cetăţean al întregii lumi! ,,Aici este un loc în care să spunem adevărul, mai ales că pomenirea de astăzi este o hotărâre a specialiştilor împreună cu biserica! La Târgu-Jiu, avem un ansamblu sculptural care exprimă concepţia de viaţă a lui Constantin Brâncuşi. «Coloana» este ca un stâlp de casă în care Brâncuşi a suprapus 16 clepsidre! Nu putem ignora înţelesul «Aleii Scaunelor» şi nici aşezarea bisericii pe axa întregului ansamblu sculptural. În «Poarta Sărutului» sunt sculptate 16 figuri umane într-un dans ţărănesc! «Masa Tăcerii» este cea mai importantă după «Coloană», pentru că masa înseamnă timpul, iar scaunele reprezintă mişcarea! Brâncuşi a gândit filosofic Ansamblul de la Târgu-Jiu! «Poarta Sărutului» sau «Portalul Păcii» este o poartă a vieţii şi a morţii! Cifra 16 era în antichitate simbolul libertăţii, iar «Coloana» simbolizează înălţarea, prin alcătuirea sa de 15 romboide şi două jumătăţi care dau cifra 16. La inaugurare, s-a preconizat ca prin ajutorul lui Gheorghe Tătărescu să fie aurită «Coloana», pentru ca fonta să fie aluminată, apoi argintată şi în cele din urmă suflată cu aur. Brâncuşi nu a participat la inaugurarea «Coloanei» pentru că nu i s-a dat acesteia culoarea pe care el o dorea, participând, însă, la inaugurarea bisericii. L-a felicitat pe Iosif Keber pentru pictarea bisericii, iar «Coloana» a fost redată într-un ciclu de 7 lucrări”, a încheiat cuvântul său vorbitorul.

,,Brâncuşi a fost un vizionar prin cultură, perspicacitate şi perseverenţă”!
Domnul Gheorghe Cărbunescu, autor de carte şi cu expertiză în activitaea inginerească, un gorjean născut la Alimpeşti, dar stabilit în Râmnicu-Vâlcea, a solicitat păstrarea unui moment de reculegere pentru domnul Ştefan Stăiculescu, un iniţiator de suflet al manifestărilor de comemorare a lui Brâncuşi la Mănăstirea Lainici, după care a dat citire unor catrene evocatoare interesante.
Venit din aceeaşi zonă a Olteniei, Domnul Mihai Vinereanu, din Vaideenii de Vâlcea, autor de carte, cu o activitatea didactică de aproape treizeci de ani în Statele Unite, un remarcabil cercetător în domeniul lingvisticii, a subliniat faptul că avem o cultură de peste opt mii de ani şi orice guvern român trebuie să se preocupe de promovarea culturii româneşti în străinătate! ,,De aceea, să fim atenţi că la o nouă reîmpărţire a lumii, nu vom avea de câştigat, pentru că nu ştim să ne păstrăm valorile şi identitatea”! Cât priveşte criza pandemică, vorbitorul s-a referit la faptul că vaccinurile care ni se propun sunt cu adevărat periculoase şi înseamnă sinucidere!
În încheierea momentului comemorativ de la Mănăstirea Lainici, domnul prof. univ. dr. Moise Bojincă, fost rector al Universităţii «Constantin Brâncuşi» din Târgu-Jiu, a început prin a spune că trebuie să-I mulţumim Bunului Dumnezeu pentru că şi în aceste vremuri mai dificile de restricţii, ,,avem posibilitatea să-l omagiem pe Constantin Brâncuşi, pentru a oferi o veritabilă «lecţie» de educaţie pertinentă pentru fiecare dintre noi, pentru că Brâncuşi a fost un vizionar prin cultură, perspicacitate şi perseverenţă”! În opinia domniei sale, întreaga operă brâncuşiană are trei dimensiuni: vastitatea, urmărirea unui plan tematic şi ancorarea în spiritualitatea românească! În încheierea cuvântului său, domnul Moise Bojincă a dat citire unor versuri descoperite de către Doina Lemny în atelierul sculptorului: ,,Deşteaptă-te om, pe drumul bun, / Porneşte şi învinge trândăvia şi lenea ce te opreşte, / Ca vulturul te avântă spre sferile senine, / Darul lumei cântă, uită-te pe tine”!
După încheierea manifestătării de comemorare a lui Constantin Brâncuşi, participanţii au fost invitaţi la parastasul pregătit cu acest prilej sub forma unei agape frăţeşti în trapeza Mănăstirii Lainici.
Profesor dr. Vasile GOGONEA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here