Revoluţia din 1989, în imagini şi memorii

În 22 decembrie 1989, aşa cum povesteşte şi fotograful Vasi Pleşa, la Târgu Jiu deja se aflase că în Timişoara şi Bucureşti oamenii ieşiseră în stradă şi strigau „Jos comunismul, jos Ceauşescu”. „Pe 22 decembrie 1989 în jurul prânzului era aici lume multă, eu făceam fotografii. M-am dus şi la miliţie. Apoi am plecat la Timişoara, la Bucureşti şi am făcut şi acolo fotografii. Când m-am întors, pe 27 decembrie am mai făcut câteva fotografii aici, în Piaţa Prefecturii, după care, deplasându-mă spre casă, circa 40 de persoane m-au luat pe sus şi m-au dus aici, la Prefectură, spunând că au prins un terorist”, a povestit fotograful momentul de groază în care a fost confundat cu un „inamic al neamului”. O parte, cele mai sugestive din fotografiile realizate în acele zile, în cele trei oraşe, au fost expuse la Muzeul Judeţean Gorj, într-o expoziţie vernisată sâmbătă şi care va putea fi vizitată toată săptămâna.

După 20 de ani de la Revoluţia din 1989, după multe vieţi care au fost curmate pentru libertatea de exprimare, nu se ştie încă cine a tras în cine, de unde au venit aşa zişii terorişti şi, mai ales, de ce a fost nevoie de aceste jertfe. Două decenii au trecut de atunci, dar mulţi consideră că schimbările pe care le aşteptau cu toţii nu s-au produs nici pe departe în procentul în care trebuiau să se producă. Libertatea totuşi există, iar acum România este o ţară europeană. În amintirea gorjenilor care au murit în timpul Revoluţiei în diferite localităţi din ţară, directorul Şcolii Populare de Artă din Târgu – Jiu, Viorel Gârbaciu, împreună cu profesorul Grigore Haidău, care şi-a pierdut fiul de numai 19 ani, au realizat un album în care se găseşte povestea fiecăruia în parte dintre eroii revoluţiei. „Este o lucrare de suflet pentru câteva suflete care, în contextul lui decembrie `89, ne-au adus libertatea iar gestul mi se pare firesc. Suntem la 20 de ani de la evenimentele din 1989. Nu ne-a liniştit, nu ne-am dumirit, cum zicea Petre Ţuţea, e tot vrajbă între noi, românii. Într-un fel, cred că timpul care s-a aşternut peste memoria gorjenilor nu e undeva în viitor sau prezent, e undeva în trecut. Am observat, cu groază aproape, că norul de indiferenţă a început să se lase peste conştiinţa românilor”, a spus Viorel Gârbaciu.

Revoluţia a însemnat început şi sfârşit, eliberarea de sub comunism şi câştigarea unei mult dorite libertăţi, o şansă pentru tinerii de astăzi de a se exprima şi de a trăi fără teamă sau îngrădiţi într-o ţară cu porţile închise spre restul lumii. Evenimentele şi jertfa din decembrie 1989 nu ne-au adus, însă, tocmai acolo unde credeam că vom fi după două decenii. „Avem de comemorat eroii maritiri, revoluţionarii şi pe cei care au ţinut echilibrul la nivelul judeţului. După 20 de ani de la Revoluţie evident că Gorjul este incomparabil cu ceea ce a fost înainte de `89. Totuşi, cu toţii ne aşteptam să fie mult mai bine, o dată cu câştigarea dreptului de exprimare. Mai sunt încă multe de făcut”, a declarat Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj.