Botezul persoanelor de etnie rromă din Gorj este la fel ca cel al românilor, singura diferenţă fiind petrecerea de după, care poate fi mai fastuoasă sau mai modestă.Chiar dacă au altă etnie, chiar dacă sunt bogaţi sau săraci, rromii sunt creştini. Aşa că, înainte de a urma propriile tradiţii, trebuie să urmeze legile lăsate de Dumnezeu. Astfel, botezul unui nou născut, român sau ţigan, trebuie să se desfăşoară în biserică. Ce se întâmplă după ceremonie, detalii legate de petrecerea de după sau de tradiţiile legate de creşterea copilului şi implicarea sa în societate, ţine numai de familia botezatului.„Ceremonia de botez a unui copil de etnie rromă se desfăşoară ca la români, în biserică, deoarece toţi suntem creştini şi fii ai lui Dumnezeu” , ne-a declarat Mihai Toma, preşedintele Alianţei Rromilor, filiala Gorj.
Acesta ne-a mai spus şi faptul că petrecerea începe imediat ce rudele şi participanţii la ceremonia din biserică ajung acasă cu pruncul. „Cheful nu ţine decât o singură zi, iar darul dat de naş finului poate ajunge chiar şi la 50 de galbeni” , a completat Toma. Dacă pruncul e de sex feminin, naşa îi aduce şi nişte costumaşe şi bijuterii.
Participanţii care vor dănţui la petrecerea copilului şi care se vor bucura pentru creştinarea micuţului, trebuie să fie siguri că şi la un viitor eveniment de-al lor în familie, părinţii pruncului creştinat au obligaţia de a participa la viitoarele petreceri. „Atunci când trebuie să-şi exercite obligaţia de participare la evenimente, rromii trebuie să ofere tot galbeni sau bani, aşa cum şi cei care au venit la botezul fiului sau fiicei au făcut aceleaşi cadouri” , a încheiat preşedintele Alianţei Rromilor Gorj.
Izabella MOLNAR
