-M.S.B. Domnule profesor Vasile Gogonea, pentru că suntem în planul continuării dialogului nostru despre educaţie, vă propun să discutăm, astăzi, despre solidaritatea dintre protagoniştii actului educaţional, iar, aici mă refer la suita ierarhică ce porneşte de la instituţia şcolii, ca o celulă de bază, până la inspectoratul şcolar şi la ministerul de resort, deci, principalii decidenţi în domeniu, cuntinuând cu familia, părinţii copiilor, dar, şi alte instituţii legate de protecţia spaţiului şcolar şi chiar de educaţia sanitară şi educaţia rutieră, pentru că sunt factori care contribuie la bunul mers al procesului pedagogic!
-V.G. Domnule director, solidaritatea actului educaţional este acțiunea comună, coordonată, prin care toți membrii și actorii societății formează o comunitate de învățare incluzivă și lucrează împreună, ca egali, în folosul serviciului public de educație! De aceea, fiecare parte a demersului educațional este responsabilă pentru a pune în valoare procesul educațional în continuitatea sa, iar, aceasta presupune lucrul în echipă, atât în contextul familiei şi al comunității, cât şi între unități şcolare naționale, internaționale, cu mediul privat şi de afaceri, pentru îmbunătățirea rezultatelor învățării, pentru că între «actorii» implicați există relații profesionale importante prin care aceștia își acordă sprijin reciproc şi își pot delega sarcini pentru a contribui, împreună, la obţinerea succesului şcolar şi psiho-pedagogic al elevilor.
– M.S.B. Dacă privim cu atenţie la rezultatele de la examenul de titularizare în Gorj, la care în acest an lucrările au fost corectate digitalizat, ca la Evaluarea Națională și la Bacalaureat, acesta ne arată că mai puțin de jumătate dintre profesorii care au susținut proba scrisă în judeţul nostru au luat note peste 7, care constituie pragul minim pentru angajarea într-o școală pe o perioadă nedeterminată. Datele Inspectoratului Școlar Județean Gorj, difuzate prin mass-media, ilustrează faptul că au fost 330 de lucrări evaluate electronic, dintre care trei au fost anulate. Cinci profesori au reușit să ia nota 10, iar 62 de dascăli au venit mai puţin pregătiți la examen, primind note… de corigenţă, iar, cea mai mică notă a fost 1,05 și este a unui candidat la disciplina Educație fizică și sport.
-V.G. Desigur, fiecare «actor» din serviciul public de educație se preocupă în mod activ ca strategiile și acțiunile sale să fie cele mai potrivite şi mai eficiente pentru fiecare profesor şi chiar pentru fiecare elev în funcţie de situaţie! Iar, eficacitatea se transpune în obiective clare, ca nişte modalități de a măsura în mod frecvent nivelul fiecărui cadru didactic şi al fiecărui elev față de nivelul la care ar trebui să ajungă, dar și în instrumente de corectare a situației!
– M.S.B. Spre exemplu, din cei peste 450 de candidați care s-au înscris la examen, doar 330 au mai participat la proba scrisă din 17 iulie, iar, în vederea titularizării şi pentru a se angaja pe o perioadă nedeterminată, profesorii trebuie să obțină cel puţin media 7, atât la examenul scris, cât și la inspecția la clasă în profilul postului respectiv. Însă, doar 157 de candidați au reușit să ia note peste 7, chiar dacă nu se vor angaja toţi! Principalul motiv priveşte faptul că sunt puține posturi titularizabile, sub 50, iar, cele mai multe sunt pentru educator-puericultor! Rezultă faptul că, an de an, profesorii cu note mari la titularizare nu reușesc să ocupe un post liber.
-V.G. Cu toate acestea, eficacitatea se construiește pe abilitatea educatorului de a-și îmbunătăți în permanență practicile, astfel încât să creeze cel mai mare beneficiu pentru elev, conștienți fiind că, pentru fiecare copil și tânăr, trecerea prin acel moment școlar (lecție, clasă, ciclu) este unică! Astfel, autonomia profesională este asumarea procesului și parcursului decizional la nivel de elev, profesor, curriculum și administrare a serviciului public de educație, iar, aceasta presupune responsabilizarea fiecărui «actor»
implicat în procesul de educație, comunicare transparentă şi urmărirea interesului beneficiarilor actului educațional! De la profesor, pedagog şi mentor, până la liderul educațional, fiecare rol are deplină libertate de acțiune în limitele legii și ale cadrului normativ în care funcționează învățământul nostru preuniversitar!
– M.S.B. De altfel, unitățile de învățământ vor deveni treptat autonome în raport cu instituțiile centrale ale statului și vor avea libertate de acțiune, decizie și dezvoltare în acord cu specificul comunității educaționale. Ca să adâncim puţin rezultatele concursului de titularizare de la Gorj, o situaţie comunicată de către IȘJ Gorj arată că 79 de candidați au obținut note între 7 și 7.99, 46 între 8 și 8.99 și 27 între 9 și 9.99, iar, din ceea ce cunoaştem, Gorjul se numără printre județele cu cele mai multe note de 10. Gorjul, Clujul și Constanța au câte cinci candidați cu medii de 10, dintre care trei profesori de educație fizică și sport, unul de religie și o candidată care a dat examen la Asistență medicală generală (maiștri instructori), cu precizarea că dintre cei 108 candidați cu note între 5 și 7, aceştia pot fi angajați, dacă sunt posturi, pe perioadă determinată, pentru suplinire. Nu sunt cel mai în măsură ca să apreciez aceste rezultate, dar, ştiu că sunt și cadre didactice care voiau să fie la catedră, dar care nu au fost în stare să obțină nici măcar nota 5, iar, în această situație regăsim 62 de candidați, unii dintre ei cu note de 1 (unu!). Astfel, cea mai mică notă, de 1,05, este a unui candidat care a susținut examenul la… Educație Fizică și Sport, în timp ce o educatoare a fost notată cu 1,45, iar doi profesori de limba și literatura română au primit nota 1,80, respectiv 1,83. Domnule, nota unu la limba şi literatura română! Stau şi mă întreb, ce poate să-i înveţe pe elevi un asemenea cadru didactic? A fost şi un candidat care a dat examen la Limba și literatura engleză şi a obținut nota 1.90, iar, note sub 5 s-au mai înregistrat la disciplinele Consiliere psihopedagogică, Economie și educație antreprenorială, Educație muzicală, Educație socială, Geografie, Istorie, Limba și literatura franceză, Matematică, Mecanică şi Psiho-pedagogie specială!
-V.G. Domnule profesor, Mircea Sorin Bădescu, un prim principiu care derivă din valorile asumate este centrarea pe elev, iar, acest lucru se reflectă în adecvarea educației la nevoile de învățare și dezvoltare ale copilului și la dezvoltarea holistică a triadei: minte, corp şi suflet. În plan concret, acest aspect presupune consiliere pentru orientare școlară și profesională bazată pe aptitudini și talent, precum și un sprijin socio-educațional pentru toți copiii, în funcție de nevoile fiecăruia. Cel de-al doilea principiu este flexibilitatea, pentru că serviciul public de educație trebuie să se adapteze la nevoile comunității locale, iar procesul de predare se modelează după elev și după realitățile în care acesta trăiește şi se adaptează în mediul familial şi în grupul de colegi şi prieteni! Principiul se reflectă în faptul că există rute flexibile care asigură un parcurs școlar pentru fiecare elev, ca şi un parcurs profesional pentru fiecare cadru didactic, dar, cu posibilități de revenire și de modificare a acestuia pentru a se atinge obiectivele dorite, iar, în plan individual, rezultatul demersului educațional va fi în ultimă instanţă, un adult flexibil și adaptabil la dinamica societății. (VA URMA)
Profesor Mircea Sorin BĂDESCU, Strâmba-Jiu, Turceni