Orice discuţie despre pensionari, despre bătrâni, despre crescânda lor neputinţă ori despre sănătatea lor deteriorată, poartă un inevitabil,patetism, un dramatism sui-generis. Bătrâneţea poartă regrete, oboseală, suferinţă, nostalgie. De aceea, bătrânii se vor înconjuraţi de respect, duioşie şi omenie.
Scormonind în această zonă, premierul Emil Boc a pus pensionarii în conexiune cu bugetarii declarând că punctul de pensie şi pensia minimă vor fi majorate de la 1 octombrie şi că se vor introduce standarde de cost pentru instituţiile publice. Premierul Emil Boc a explicat într-o retorică ambiguă, că nicăieri în scrisoarea de intenţie negociată cu FMI nu apare vreun număr referitor la disponibilizările personalului din sectorul bugetar, ca atare este cert că această soluţie a fost luată în calcul. Afirmaţia lui Ţâşti-Bâşti este veridică, însă, cu siguranţă, costurile din administraţia publică vor trebui reduse, nivelul solicitat de FMI fiind de sub 6 % din Produsul Intern Brut (PIB), faţă de 9 % cât este în prezent. Şi, cum PIB-ul României este în scădere este greu de crezut că poate fi găsită o altă soluţie de reducere a cheltuielilor în afara reducerii de personal şi/sau a diminuării salariilor din sectorul public.
În tranşantele declaraţii ale micuţului premier se vorbeşte, cu ostentaţie, despre nevoia unei reforme administrative de profunzime economico-financiară, făcută de Guvern pe baza unui standard de cost, care să fie gândit în funcţie de criterii obiective, cum ar fi numărul de persoane din aria unei instituţii publice ori programele europene accesate de instituţia în cauză. Premierul a mai confirmat că vor fi respectate angajamentele care afirmă majorarea punctului de pensie şi a pensiei minime de la 1 octombrie 2009. De la această dată, punctul de pensie ar urma să creasca cu circa 2 % până la 732 lei, iar pensia minim garantată să ajungă la 350 lei, de la 300 lei cât este în prezent. În context, Ţâşti-Bâşti a formulat imperativul păstrării cotei unice de impozitare şi al nivelului actual al TVA-ului, iar de la 1 octombrie profitul reinvestit nu va mai fi impozitat. Mai este gândită şi măsura economică privitoare la restrângerea, de la 1 ianuarie 2010, a aplicării impozitului forfetar în unele domenii şi activităţi specifice. De reţinut că discuţiile cu FMI s-au încheiat cu un oarecare succes pentru Guvernul condus de Ţâşti-Bâşti, în sensul că ne va fi acordată şi a doua tranşă a împrumutului. Acest ,,delicat gest” este condiţionat, totuşi de obedinta respectare a condiţiilor, parţial menţionate în declaraţia reprezentantului FMI, Jeffrey Franks.
Fondul Monetar Internaţional a dat României un împrumut, şi fireşte, vrea să-şi primească banii înapoi. Plus dobânda. Pentru aceasta, acordarea celei de-a doua tranşe a împrumutului a fost precedată de o evaluare a situaţiei în care se află ţara şi a soluţiilor economice şi financiare pe care Guvernul României le va implementa, precum şi de o serie de propuneri privind modalitatea în care ţara noastră va ajunge în postura de a fi capabilă a returna împrumutul. Evident, FMI-ul propune reducerea efectelor crizei economice prin restrângerea, în primul rând , a cheltuielilor bugetare. Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI, a precizat că România trebuie să reducă cheltuielile salariale în sectorul public pe un termen mediu, cuprins între 3 şi 5 ani, de la nivelul actual de 9 % la 6 % din PIB sau chiar mai puţin. El a glosat că aceste reduceri nu se pot face rapid, ci într-un interval de 4-5 ani, cu o scădere de 0,5 % din PIB pe an. Într-o prudentă digresiune, reprezentantul FMI a spus românilor că el analizează deficitul bugetar şi nevoia de a se reduce cheltuielile, dar nu sugerează mijloacele de realizare a acestui dubios proces. Într-o retorică specioasă, a afirmat că este satisfăcut de modul în care se lucrează la legea răspunderii fiscale, subliniind , însă, că se impune o colaborare mai strânsă între autorităţile centrale şi cele locale. Trebuie să se asigure atât mecanisme de control şi răspundere fiscală, cât şi o autonomie întemeiată pe aceste fundamente. El s-a mai arătat preocupat de situaţia întreprinderilor cu capital de stat, solicitând o mai bună monitorizare şi un control eficient şi sistematic a celor care produc pierderi.
Este important faptul că FMI şi-a declarat disponibilitatea ca o parte din următoarele două tranşe ale împrumutului, cele din septembrie şi decembrie, să meargă direct pentru finanţarea deficitului bugetar, ceea ce reprezintă un „zâmbet” de încredere controlată, dar şi o nuanţă sceptică, o accentuare a faptului că România nu poate acţiona decât în acest mod vasal.
Oare nu sunt românii capabili să-şi îndrepte PATRIA spre scorul dorit- fericirea fiecăruia? În noi sălăşluieşte forţa noastră demiurgică.
Prof.univ.dr.Grigore Drondoe
