Scriitorul gorjean Marius Marian Şolea nu este la prima sa apariţie editorială și și-a croit un important nume în literatura actuală mai ales pentru scrierea în grai oltenesc, specifică satului Corșor din Gorj, scriere pe care Marin Mincu o numește în aprecierile sale, un „idiolect ţărănesc”.
Acest volum este valoros și poate fi considerat un tezaur local nu doar pentru elementele specifice de vorbire ci și prin elementele etnografice evocate; aceasta deoarece apar în carte probleme și raporturi familiale (bărbat-femeie, spre exemplu, în textul „Ritmuri de Corsor”, la pag. 7) ori sociale („Vecinele”, pag. 63), folclor („Hăulita”, la pag. 19, „Balada botiţei de sânger”, la pag. 30, „Strigarea unuia prin sat”, la pag.110, „Președintelui Academiei Române”, la pag. 50, „Cum se trag oltenii de la rimă”, la pag. 41, etc.), animalele domestice (câinele, porcul, găinile, vacile), personaje importante ale satului respectiv Moș Berdiţă / Moș Bardă, Costain al Costii, Neica Pătru, Milică Vâlceanu, rudari, etc., obiceiuri și tradiţii (tăiatul porcului, târgul de vite, înmormântării, etc.).
De asemenea, prezintă importanţă și existenţa unor toponime în carte: Poiana Caprii, Alimpești, Ruget, Creţu, Săcel, etc.
Din nefericire, lipsește din această extraordinară carte un dicţionar explicativ cu termenii regionali utilizaţi ceea ce face oarecum dificilă pătrunderea textelor. Apar astfel, spre exemplu, termeni precum „a gâlvi”, „mătăuz”, „mejdină”, „făsui”, „a ciocoti”, „gâldan”, „cioineli”, etc.
Nu cred că volumul „Graiul Vostru (Viziunea ţăranului din Gorj asupra lumii)” poate fi considerat o culegere de texte lirice, fie ele și „lirism în proză”, după moda literară actuală; cred că mai degrabă avem de-a face cu un volum de povești și povestiri comparabil cu cele ale scriitorului Ion Creangă sau cu textele scenetelor TV ale lui Amza Pellea în care umorul și înţelepciunea populară sunt la ele acasă făcând deliciul cititorului de orice condiţie.
De altfel, Marius Marian Şolea poate fi comparat cu scriitorul hâtru Ion Creangă și prin faptul că a urmat Teologia, tot în Moldova dar se exprimă în grai oltenesc, la fel ca și actorul de comedie Amza Pellea, zis „Nea Marin”, datorită copilăriei petrecute la ţară, în satul bunicilor săi numit Corșor.
Este mai mult decât felicitabil acest demers literar al autorului cărţii de a face cunoscut și de a conserva patrimoniul acestui sat românesc pentru că, așa cum mărturisește și el în preambulul cărţii, „dacă acestea se vor pierde, se va pierde timpul”.
Prof. Mariana Bendou, Scriitor, critic și promotor literar
