Cu aproape două decenii în urmă, în eforturile mele de a căuta noi piste de cercetare în domeniul pe care îl abordam, am făcut cunoștință cu un istoric de bună credință, ale cărui lucrări se bazează în cea mai mare parte pe cercetarea arhivelor. Am studiat multe din cărțile și studiile făcute de distinsul profesor, o parte din ele mi-au fost utile la realizarea unora din studiile mele. Altele m-au ajutat să înțeleg procesualitatea istorică în ansamblul ei.
Profesoul Dinică Ciobotea s-a născut la 8 ianuarie 1947 în comuna Secu, județul Dolj. După finalizarea cursurilor școlii generale, a urmat liceul la Strehaia. Încă din liceu se simte atras de istorie, fapt ce l-a determinat să dea admitere la Facultatea de Istorie din cadrul Universității București, pe care o va absolvi în anul 1975. Primii ani ai carierei sale didactice au fost la școala din Secu(1968-1975), după care lucrează ca muzeograf la Muzeul Olteniei din Craiova(1975-1980). În anii 1980-1999, este cercetător științific principal în cadrul Institutului de Științe Socio-umane ,,C.S.Nicolăescu-Plopșor”. În această perioadă, realizează studii de istorie socială, de istorie miltară și economică. Acum se apleacă cu multă atenție asupra unui fenomen social important din istoria românilor-moșnenimea. Rodul acestor cercetări minuțioase și profunde s-au concretizat prin susținerea în anul 1997, la Universitatea din București, a tezei de doctorat cu tema ,,Moșnenimea în faza ei finală de existență”, coordonator fiindu-i Acad. Dinu C. Giurescu.. În anul 1999 devine conferențiar universitar, iar din anul 2002 până la pensionare va fi profesor universitar în cadrul Facultății de Științe Socio-Umane, din cadrul Universității din Craiova.
Profesorul Dinică Ciobotea este un ferment al acțiunilor culturale ale urbei în care trăiește, dar și al regiunii istorice căreia îi aparține. Aici trebuie să amintim studiile sale cu privire la moșnenimea din satele tuturor județelor Olteniei, inclusiv din Gorj. În afara sarcinilor pe care le-a avut în cariera sa profesională, profesorul Dinică Ciobotea a îndeplinit responsabilități editoriale(la editura ,,Helios”, din Craiova, a fost fondator, director), a fondat Societatea de Istorie din Oltenia ,,Izvoarele”, a fost în colegiul redacțional al mai multor publicații (Arhivele Olteniei, Anuarul Institutului de Științe Socio-Umane ,,C.S.Nicolăescu Plopșor”, Analele Universității din Craiova-secția istorie, revista ,,Oltenia Eroică” etc.). Iubitorii de istorie din Oltenia îl cunosc pe profesorul Dinică Ciobotea și în calitatea de susținător activ al Asociației cultului eroilor,,Regina Maria” atât din județul Dolj, cât și din întreaga regiune. Astfel, profesorul Dinică Ciobotea este în fruntea acțiunilor de conservare și ridicare a unor monumente istorice în diferite locuri din Oltenia(monumentul eroilor de la Grecești).
Profesorul Dinică Ciobotea este fidel ideii antice despre scrierea istoriei ,,Sine iura et studio”. Are atât lărgimea unor istorici care au scris mult, dar și profunzimea de tip tucididian, foarte multe din studiile sale elucidând fenomene importante din istoria noastră națională. Dinică Ciobotea a scris peste 73 de cărți și aproape 400 de studii și articole. Pentru ca iubitorii muzei Clio să înțeleagă adevărata valoare a operei istoricul oltean, am să prezint succint, pe tematici, principalele studii realizate de acest important istoric și distins om de cultură al Olteniei. Fără a avea pretenția surprinderii tuturor noutăților aduse de cărțile și studiile domniei sale, am să încerc, în această primă parte a referinței mele asupra operei domniei sale, o clasificare sumară a câtorva dintre lucrări, anume cele legate de marile evenimente ale istoriei naționale și de istoria economică și socială.
a. Lucrări legate de războiul pentru cucerirea independenței de stat a României
Podul de peste Dunăre construit de armata română în timpul războiului din 1877- 1878, în “Infinit”, 5, Craiova, 1977. Școala de meserii din Craiova – spital pentru răniţi în timpul războiului de independenţă, în “Infinit”, 5, Craiova, 1977. Contribuţii documentare privind spitalele pentru răniţi si bolnavi din Craiova în timpul războiului din 1877-1878, în vol. Contribuţia maselor populare din Oltenia la cucerirea independenţei de stat a României, 1977. Războiul pentru independenţă oglindit în medalistică, în “Buletin informativ”, 3-4, Reprografia Universităţii din Craiova, 1977-1978.
Aspecte privind efortul economic al Craiovei pentru susţinerea armatei române în războiul de independenţă, în “Buletin informativ”, 3-4, Craiova, 1977-1978. Documente privind aportul maselor populare la sprijinirea armatei române în războiul din 1877-1878, în “Buletin informativ”, 3-4, Craiova. Un document inedit despre acţiunea căpitanului C. Merisescu şi a dorobanţilor săi în timpul luptelor de la Rahova, în “Studii și articole de muzeografie si istorie militară”, M.M.C., nr. 11, Bucureşti, 1978.
b. Lucrări de istorie economică
Vămile din Oltenia în secolul al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea, în “Arhivele Olteniei”, serie nouă, 3, 1984.
Drumurile comerciale din Oltenia (secolul al XVII-lea), în “Analele Universităţii din Craiova. Seria Știinţe Sociale și Economice”, 14, 1984.
Contribuţii documentare privind negustorii chiproviceni din Oltenia (secolele XVII-XIX), în “Oltenia. Studii şi comunicări. Arheologie, istorie, etnografie, artă”, V-VI, 1984-1986, Craiova, 1987. Les participants au trafic commercial des XVIIe-XVIIIe siecles en Oltenia, în “Analele Universităţii Bucureşti. Istorie”, an XXXVI, 1987(în colaborare). Viaţa economică a Ţării Româneşti în epoca lui Constantin Brâncoveanu, în “Revista Arhivelor”, an LXX, vol. LV, nr. 4, 1993.
Istoria comerţului în sud-vestul României. Secolele VIII-XX, Editura de Sud, Craiova, 1999. Începuturile Camerei de Comerţ și de Industrie din Craiova, în “Arhivele Olteniei”, Serie nouă, an 2000.
c. Lucrări de istorie socială
Structuri sociale în zona de câmpie dintre Olt şi Jiu în secolul al XIX-lea, în “Oltenia. Studii şi comunicări”, vol. VII-VIII, 1988-1989, Craiova, 1990(în colaborare). Proprietatea asupra pământului în judeţul Dolj la mijlocul secolului al XIX-lea, în “Mitropolia Olteniei”, Serie nouă, an XLIII, 1991, nr. 2, p. 92-104; nr. 3, p. 77-99; nr. 4-6, p. 133-147, an XLIV, 1992, nr. 1-6, p. 143- ol. VII-VIII, 1988-1989, Craiova, 1990, p. 49-50 (în colaborare).
Proprietatea moşnenească în judeţul Gorj, în vol. Evoluţii şi perspective în agricultura românească, Simpozion de istorie şi retrologie agrară, Deva, 1991. Statistica moşnenilor din Ţara Românească 1855, în “Litua. Studii şi cercetări”, V, Târgu Jiu, 1992. Statistica moşnenilor din 1855, în “Arhivele Olteniei”, Serie nouă, 8, 1993.
Proprietatea moşnenească în judeţul Dolj, în “Arhivele Olteniei”, Serie nouă, nr. 9, 1994.
Proprietatea boierească asupra pământului în Oltenia în prima jumătate a secolului al XIX-lea, în “Analele Universităţii din Craiova, Istorie”, nr. 1, 1996. Proprietatea moşnenească în judeţul Mehedinţi la 1864, în “Porţile de Fier” -Revistă a Societăţii Naţionale de Stiinţe Istorice din România – Filiala Mehedinţi, an I, 1996. Numărul moşnenilor şi satelor moşneneşti, în “Lucrările Colocviului Naţional de Istorie 20-22 iunie 1996”, vol. V/1997, Muzeul Naţional Cotroceni. Istoria moșnenilor, vol.I.-1829-1912, Craiova, 1999. Catagrafia obștească a Țării Românești din 1831, Craiova, 1999 (în colaborare). Pentru iubitorii de istorie socială am să fac câteva succinte aprecieri asupra a două lucrări.
În ,,Catagrafia Obștească a Țării Românești din 1831”, lucrare realizată în colaborare cu Ion Donat și Ion Pătroiu, iubitorii de istorie găsesc unul din cele mai importante izvoare statistice, primul întocmit la nivelul Țării Românești- Catagrafia din 1831. În lucrare este menționată repartiția socială a satelor după stăpânirea pământului, fiind catagrafiată proprietatea moșnenească, domeniul boieresc și domeniul mănăstiresc. Una din marile realizări ale lucrării o constituie reconstituirea pe bază documentară a domeniului mănăstiresc din Țara Românească în ultima lui fază de existență. Lucrarea este un îndreptar indispensabil pentru toți istoricii care vor să se aplece asupra istoriei sociale.
În ,,Istoria moșnenilor”, profesorul Dinică Ciobotea stabilește pentru prima dată în istoriografia românească numărul satelor moșnenești din Țara Românească, concluzionând că numărul mare al acestora este un specific al istoriei românilor. După cum afirmă acesta, cele mai întinse proprietăți moșnenești, în raport cu suprafața totală, erau în județele Gorj(52,51%), Muscel(51,13%) și Vîlcea(36,33%). Pentru istoria Gorjului, studiile sale sunt foarte importante pentru că ele proiectează individualitatea istorică a județului, acesta fiind cel mai moșnenesc din țară. De asemenea, Dinică Ciobotea este primul istoric care abordează istoria microzonelor istorice(microzona Drincei, microzona Jaleșului, microzona Valea Jilțului, microzona Câmpia Bălăciței etc.). Istoricul craiovean a adus noi argumenete în favoarea teoriei care susține evoluția neîntreruptă a așezărilor românești din secolul al VII-lea până la întemeierea statelor medievale (,,De la sat la stat”). În partea a doua a demersului nostru de cunoaștere veți găsi alte direcții de cercetare istorică în care s-a afirmat distinsul istoric(istoria Craiovei, istoria microzonelor istorice, istoria așezămintelor religioase, arheologie, cultură și civilizație etc).
Prof.dr.Dumitru Cauc
