Moto:
„A căzut o frunza-n calea ta
Rătăcind pe-a vântului aripă
Ai zărit-o și-n aceeași clipă
Ai strivit-o, călcând peste ea”.
Când ajung cu treburi la oraș, trec de fiecare dată prin centru și-mi las pașii să mi se piardă agale în triunghiul de asfalt amprentat marcat de Palatul Comunal, cu aripa lui tânără susținută de cariatidele sculptorului Nicăpetre, de Catedrala împrejmuită cu portretele celor mai mari filosofi ai lumii și de Casa Gănescu, de-o vreme Muzeul Național ,,Constantin Brâncuși”. M-am bucurat sincer când am auzit că președintele Iohannis și-a făcut timp, în anul 2015, să semneze decretul prin care cel mai nou Muzeu Național avea să-i fie dedicat lui Constantin Brâncuși chiar acasă, la Târgu-Jiu. O mână de parlamentari de Gorj s-au avut o vreme, umăr la umăr, în bătălia purtată pentru înființarea pe hârtie a acestui Muzeu. După care… Consiliul Județean a cedat Ministerului Culturii, nu fără părere de rău, Casa de oaspeți, fosta Casă Gănescu, în care a locuit și Brâncuși pe timpul cât a pus la cale Lucrarea de la Târgu-Jiu. Apoi, partidul aflat la putere și-a instalat la MNCB primul director în persoana tânărului Valentin Chepeneag, poet și politician de perspectivă, fiul unuia dintre foștii mei colegi din școala generală de la Bălănești.
N-a apucat să facă mare lucru. A alergat cât l-au ținut banii lui pe la ușile ministerului de profil de la București, a explicat cu prea multe amănunte ce-ar fi vrut să facă de câte ori televiziunile locale i-au oferit ocazia, a fost criticat la vedere și din toate pozițiile de forțele din opoziție și… la scurt timp a fost schimbat. Noul partid ajuns și el la putere a pus în scaunul directorial de la MNCB tocmai pe cea care-l criticase cel mai aplicat pe Valentin Chepeneag, pe dna. Denisa Șuță, vechi politician liberal, având ceva experiență de jurnalist în presa locală, de-acum bine intenționată și care și-a asumat deîndată instituția, propunând un plan minimal de management, urmând ca, văzând și făcând, să încerce să performeze într-un domeniu la care, la Târgu-Jiu, se cam pricepe toată lumea… Cu ocazia Zilei Naționale Brâncuși, la 144 de ani de la nașterea sculptorului, s-a deschis oficial Muzeul Național ,,Constantin Brâncuși”. Am reținut câteva vorbe din cuvântul dlui. Liviu Brătescu, secretar de stat la Ministerul Culturii: ,,Ministerul Culturii este preocupat ca în acest an să pună în mişcare Muzeul Naţional ‘Constantin Brâncuşi’ şi asta pentru că realizăm cu toţii importanţa, locul şi contribuţia pe care o are Constantin Brâncuşi în cultura românească. Cred că ne-am obişnuit cu toţii să vorbim, în zbuciumul acesta al societăţii româneşti, de o lipsă a modelelor, mai ales pentru noua generaţie, ori noi credem, noi, PNL, noi, echipa de la Ministerul Culturii, credem că o personalitate precum Constantin Brâncuşi poate fi adus în atenţia publicului, a iubitorilor de artă, de cultură românească autentică pentru a putea oferi, nu doar noii generaţii, un adevărat model. (…) Evenimentul de astăzi pune în valoare o clădire monument istoric”; și, de asemenea, din alocuțiunea dlui. deputat Dan Vîlceanu, președintele PNL Gorj: „Această clădire în care funcționează, începând de astăzi, Muzeul Naţional ‘Constantin Brâncuşi’ are o amprentă Brâncuşi pentru că el a locuit aici pe perioada în care a lucrat la Ansamblul Monumental ‘Calea Eroilor’, grădina clădirii poartă amprenta Brâncuşi, pentru că Brâncuşi a adus câţiva trovanţi şi a numit-o ‘Grădina cu vietăţi de piatră’, deci practic numai imobilul în sine reprezintă un loc cu încărcătură Brâncuşi pe care oamenii pot să vină să-l vadă. Muzeul a fost înfiinţat prin lege în 2015, vreo patru ani nu s-a întâmplat nimic, am avut ambiţia să îl deschidem de Ziua Naţională Brâncuşi în acest an, am reușit acest lucru, au fost eforturi destul de mari. Pe viitor, gândim şi alte proiecte, piese pe care le putem lua cu împrumut de la alte muzee din ţară să le aducem la Târgu- Jiu şi să le expunem aici”. Tot anul trecut, era toamna și era cazul să se cam numere deja… bobocii, a avut loc la Muzeu o „acțiune” de mare suprafață, coordonată și supravegheată logistic de liberali. Asociația Excelsior pentru Excelență în Educație, reprezentată prin dl. Iulian Popescu, fost candidat la președinția Consiliului Județean, a lansat în colecția „Cărți fundamentale ale Gorjului” – „Istoria Târgu-Jiului”, de Alexandru Ștefulescu, volum tipărit la editura Muzeului Literaturii Române după ediția de la 1906 apărută la Tipografia Nicu D. Miloșescu.
În grădina Muzeului a fost lume multă și bună, s-a vorbit de pe poziții liberale, iar tânărul cercetător al MNLR-ului, dl. Luigi Bambulea, a cucerit asistența cu o voce timbrată de București, făcând risipă de cunoștințele pregătite din timp și ca lumea pentru un așa eveniment. S-au făcut promisiuni de tot felul și multe fotografii. Am remarcat că instituțiile CJ, de altă coloratură politică, n-au prea fost prezente și mă gândeam atunci, că o colecție denumită atât de frumos – „Cărți fundamentale ale Gorjului” – ar fi fost interesant să apară la o editură cu sediul chiar la… Târgu-Jiu. Nu ar mai fi fost nevoie să dăm banii altora și am fi și păstrat… tradiția. Mă rog… După un început cu ștaif și cu protocol, Muzeul Național a prestat cu intermitențe în peisajul cultural la categoria „așezăminte de interes local”. 
Programele derulate n-au trecut mult peste cele oferite de un cămin cultural dintr-o comună cu oarece pretenții. Atât s-a putut… În vară s-a făcut vâlvă și s-a dat sfoară-n țară că Muzeul va expune, „în exclusivitate”, printr-un parteneriat cu Muzeul Național al Banatului din Timișoara și cu aceeași Asociație Excelsior, o lucrare originală de… Brâncuși. S-a făcut reclamă, s-au tipărit afișe și s-au trimis invitații. În spațiile Muzeului se derula deja de ceva timp o expoziție agreabilă a dnei. Daciana Ungureanu de la Novaci, colaboratoare a Școlii Populare din Târgu Jiu. Și în acest cadru „neaoș”, a fost expusă o… frunză pe care Brâncuși, la începutul veacului trecut, de puțin timp ajuns la Paris, i-ar fi dăruit-o lui Traian Vuia pe când se pregăteau amândoi să cucerească… lumea. S-a scris despre ea „într-un articol din ziarul Orizont, săptămânal al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara, din 20 februarie 1976, iar frânturi din dialogul purtat de cei doi, la Paris, cu 2 zile înainte de primul zbor al lui Vuia cu aparatul conceput și pilotat de el, apar în Revista Eminescu, într-un articol semnat de Ioan Stoian, General de Flotilă Aeriană (r)”. Iată, spre exemplificare, o astfel de „frântură”:
– „Apoi, frace Constantine, nimeni nu este dispus să mă asculte, inclusiv Academia Franţei, deoarece ideea zborului cu aparate mai grele decât aerul şi cu mijloace proprii de la bordul aeroplanului nu este acceptată.
– Vei reuşi sigur să te înalţi de la pământ cu maşina aia de zburat, ce ai născocit-o şi vei da o lecţie aspră tuturor celor care nu cred că vei reuşi să zbori“.
După cum ne lămurește textul explicativ de pe afișul elegant al expoziției, avem de-a face cu o „Lucrare din perioada de început a lui Constantin Brâncuși, o sculptură în lemn care reprezintă forma volumetrică a unei frunze. Lucrarea se caracterizează printr-o pronunțată simplitate a decorului, cei șapte lobi configurează conturul unei frunze de stejar. Frunza sugerează imaginea unei palme, brăzdată cu claritate de liniile adânci ale vieții”. Muzeul timișorean i-a pierdut urma în vreo câteva rânduri, a redescoperit-o și a acreditat-o definitiv abia acum vreo 10 ani și, iată, la noi, la Târgu-Jiu, s-a ivit „oportunitatea de nesperat” de a fi expusă la Muzeul Național ,,Constantin Brâncuși”, în același spațiu cu lucrările… dnei. Daciana. La vernisaj au participat domnii: Dan Vîlceanu, de-acum ministrul finanțelor în guvernul Cîțu, poetul Andrei Novac, secretar de stat pe probleme de cultură la Ministerul de Externe, Iulian Popescu, consilier al primului-ministru și… Petre Bumbaru, reprezentantul societății civile. A mai fost ceva lume și, bunînțeles, dna. director Denisa Șuță, copleșită rău de emoțiile momentului. S-a zvonit că pentru fundalul sonor a fost folosită vocea „de aur” a lui Constantin Drăghici și prin târg circulă vorba că a fost invitată la eveniment și poeta Ioana Crăciunescu… N-a fost niciun brâncușolog curios, nici măcar dintre cei locali, nu și-a dat nimeni cu părerea în cunoștință de cauză. Nici piesele aflate „la dosar” nu spun mare lucru. S-a vorbit doar pe la colțuri, la Paris, la București sau la Târgu-Jiu, Acțiunea a fost trecută la capitolul „succese nesperate”. Rămâne doar însemnarea criticului și istoricului de artă Pavel Șușară, de pe contul său de facebook, în care s-a pronunțat, folosind termeni clari și la îndemână spre a se face bine înțeles: „Încă un eveniment cosmic la Târgu-Jiu, de data asta unul legat de Brâncuși, evident: expoziția frunzei. Cum care frunză? Frunza lui Brâncuși, aia pe care o folosea marele sculptor că să-și ascundă goliciunea adamică la Paris și care este expusă acum cu ajutorul Muzeului Banatului Timișoara. Unde? Chiar la Muzeul Brâncuși!”(2 septembrie 2021). Pavel Șușară este cel care a câștigat „în epocă”, pe o temă asemănătoare și tot „de interes public”, un război cu… Lucian Radu Stanciu. Așteptăm și alte opinii. Până atunci, cred că Muzeul nostru s-a cam grăbit să facă gaură-n cer. Ar fi mai bine, „pentru conformitate”, să-și încropească un Consiliul Științific, după modelul Centrului de pe dig, spre a nu cădea singur în păcat. Altfel… Zilele trecute am fost invitați să participăm la o nouă „acțiune” a Muzeului Național ,,Constantin Brâncuși”, organizată în parteneriat cu Institutul Cultural Român ,,Mihai Eminescu” de la Chișinău, cu Muzeul Național al Literaturii Române și cu Asociația Excelsior, într-un proiect susținut de Guvernul României. Sub un generic mai mult decât generos – Constantin Brâncuși / Pasărea Măiastră – erau trecute pe afiș numele dlui. Luigi Bambulea – cercetător științific la MNLR, dnei. Denisa Șuță – directorul MNCB și al dlui. Iulian Popescu – secretar de stat la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Dna. Denisa, cu vorbe dulci și bine alese, i-a dat cuvântul cât a putut de repede dlui. Luigi Bambulea, mai vechea noastră cunoștință, care, după ce ne-a mărturisit că se simte foarte bine la Târgu Jiu, unde vine cu plăcere, ne-a ținut un cuvânt „la obiect”, contextualizându-l pe Constantin Brâncuși într-un interval de sărbătoare avangardistă, apoi ne-a vorbit, mai mult decât laudativ, despre Dan Grigorescu, urmărindu-l atent după wikipedia, spre a ne convinge, dacă mai era nevoie, că reeditarea volumului „Cumințenia pământului”, într-un proiect guvernamental, era necesară cu prioritate și că se justifică pe deplin lansarea cărții mai ales în Muzeul nostru. Ediția întâia a apărut la editura Meridiane în colecția Sinteze, în anul 1988, și are în cuprins, din păcate, un singur text care-l privește pe Brâncuși… Per ansamblu, cartea este interesantă, dar profesorul Dan Grigorescu a chiar scris cărți despre Brâncuși și opera lui. Muzeul ar fi trebuit să aleagă… Pentru revista noastră, ,,Brâncuși – frontiera clipei”, academicianul ne-a dăruit în 1996 un text al cărui titlu „Necesara pietate” spunea totul despre cum ar trebui să ne apropiem fiecare de opera lui Brâncuși, dar tot Dan Grigorescu a fost cel care a scris favorabil despre o așa-zisă lucrare de Brâncuși, pe care încerca s-o acrediteze ca fiind originală același Lucian Radu Stanciu. Așa că titlul cărții, forțez puțin imaginația, ar sugera doar că, având de-acum toată putere politică de partea noastră și știind bine ce vrem, n-ar fi rău să ne gîndim că, printr-un parteneriat public privat cu moștenitorii, Muzeul Național ,,Constantin Brâncuși” ar putea pune la dispoziție cel mai indicat spațiu de expunere, pentru… Cumințenia pământului, bineînțeles cu titlu provizoriu și doar până la eventuala clarificare juridică mult așteptată. Cred că decidenții de astăzi ar putea lua în calcul o astfel de formulă și astfel, pentru o bună perioadă, Muzeul nostru și-ar merita cu adevărat numele. De la „acțiune” s-a cunoscut lipsa noului secretar de stat de la Ministerul Cercetării, care ar fi avut ocazia să-și noteze chestiunea în… agenda-i de lucru. Poate data viitoare… Altfel, interiorul elegant al Casei Gănescu a fost umilit de înghesuiala de șevalete pline cu panouri ușor didactice „despre viața și opera lui Brâncuși”, înrămate în baghete de aluminiu ordinar, cum de altfel întâlnim pe toate culoarele instituțiilor publice de la noi sau de aiurea. N-a lipsit din decor caseta cu frunza despre care am mai vorbit. Prea puțin și prea pe fugă.
Sugerăm, dacă nu e prea mult, ca pentru luna octombrie, când iar vom sărbători Ansamblul de pe str. Calea Eroilor, Muzeul să încerce organizarea unei expoziții cu piese autentice din… arhiva Gorjan. Cred că dând dovadă de multă diplomație și nu numai, ar putea fi convinsă dna. Sorana Georgescu-Gorjan să se constituie parte la un așa eveniment. Numai astfel, Muzeul Național ,,Constantin Brâncuși” și-ar dovedi rostul și utilitatea, iar dna Denisa Șuță ar merita banii funcției de director. Altfel…
Vasile VASIESCU
