Sâmbătă, 16 martie 2024, Sfânta Mănăstire Lainici s-a dovedit o primitoare «Casă de pomenire» pentru comemorarea celor 67 de ani de la înălţarea la ceruri a marelui sculptor Constantin Brâncuşi! Slujba de pomenire a fost săvârşită de către un sobor ales de preoţi şi călugări în frunte cu Preacuviosul Părinte Ioachim Pârvulescu, Stareţul Mănăstirii Lainici şi Exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Craiovei! Au fost prezenţi reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei pubice locale şi judeţene, în persoana domnului Cosmin Popescu, preşedintele Consiliului judeţean Gorj, a domnului Cosmin Pigui, primarul Comunei Peştişani, parlamentari gorjeni, domnul prof. univ dr. Moise Bojincă şi dl. prof. univ. dr. Ion Mocioi, în calitate de organizatori ai acţiunii, membrii Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor «Regina Maria» din Gorj, «Tudor Vladimirescu», în frunte cu domnul colonel (r) Walter Loga, poetul Nicolae Dragoş, dl. col. (r) Gigi Buşe, dl general locotenent dr. Grigore Stamate, domnul expert IT, Marin Dogaru, dl. jurist Ion M. Ungureanu, dl. Ionică Boştină, dl Gheorghe Cărbunescu, împreună cu numeroasa delegaţie de brâncuşiologi din Vâlcea, foarte mulţi oaspeţi veniţi din toate colţurile judeţului şi ale ţării pentru a-l comemora pe Constantin Brâncuşi!
,,Rugăm pe Bunul Dumnezeu ca să-i dea iertare lui Brâncuşi de tot ceea ce a făcut în această viaţă”!
Pentru început, Preacuviosul Părinte Ioachim Pârvulescu a pornit de la faptul că şi de această dată, aşa cum ne-am obişnuit, s-a făcut pomenirea lui Constantin Brâncuşi,
mai ales că pomenirea înaintaşilor noştri nu este întâmplătoare şi nu este fiecum, pentru că e folositoare. Numai biserica noastră ortodoxă respectă acest cult al morţilor, cel mai frumos, şi încă din sec. al IV-lea Sf. Macarie cel Mare se spune că avea această îndoială, dacă trebuie pomeniţi morţii, pentru că aproape toate religiile lumii nu se mai interesează de morţii lor! În creştinism şi mai ales în ortodoxia cea mai bună, cum spune Sf. Apostol Pavel, trupul nostru este un «templu» al duhului sfânt! Deci, şi corpul trebuie respectat ca atare! După aceea, sufletul «zboară» la ceruri! Cum ştim foarte bine, Brâncuşi a dorit mereu înălţarea la cer, a dorit eternitatea, infinitul, a dorit zborul, asemenea păsărilor pe carele-a sculptat! Pentru că Sf. Macarie cel Mare s-a lămurit, cât de importantă este pomenirea morţilor, orice om, dacă i se dă de pomană în numele Domnului, ne arată că orice gând, orice cuvânt şi mai ales fapt reprezintă ceva foarte important! Spune Mântuitorul Hristos că orice pahar cu apă dăruit în numele meu, va fi răsplătit însutit şi înmiit! Morţii au nevoie de dragostea noastră, iar, Dumnezeu este iubire! Noi, la Sfânta Liturghie, ne rugăm pentru toată omenirea pentru că toţi oamenii ne tragem din acelaşi Adam! Pomenirea şi parastasele pe care le facem noi, ortodocşii, sunt unicat! Puterea gândului este mare, iar, dacă ai un gând pozitiv asupra cuiva, el simte acea uşurare şi acea stare pozitivă, iar, dacă ai un gând negativ asupra cuiva, îl blestemi, îi doreşti ceva rău, pentru că orice gând pozitiv sau negativ se simte concret! Mântuitorul Hristos spune că pentru fiecare cuvânt scos din gură, vom da seama în faţa judecăţii! Cuvântul rostit este ca o «fiinţă vie», cu el putem să construim sau să dărâmăm, să omorâm sa să înviem! Ceea ce dobândim în viaţa aceasta, avem dincolo în veşnicie! Să preţuim aici, pe pământ, lucrurile cu care mergem dincolo, în veşnicie! Prin aproapele, noi dobândim Împărăţia Lui Dumnezeu, iar, ceea ce facem aproapelui, ceea ce facem milostenie, facem Lui Hristos Domnul! Orice detaliu din viaţa noastră este foarte important, iar, astăzi, spunem acest lucru, ca să-l pomenim pe Brâncuşi, cel care a făcut multe lucruri importante, a creat multe opere nemuritoare! El a ajuns la profunzimea lucrurilor, aşa cum n-a ajuns nimeni! El a făcut o sinteză între creat şi necreat, între divin şi om, între materie şi spirit, între imanent şi transcendent, între timp şi veşnicie! La noi, la Târgu Jiu, avem aceste opere care ating veşnicia! Sunt fel de fel de interpretări, dar, Brâncuşi a fost un om credincios, chiar dacă exegeţii interpretează după subiectivismul lor, pentr că îl judec pe aproapele prin prisma simţirii mele! Cum spun Sfinţii Părinţi, că un om pătimaş, îl vede pătimaş pe celălalt! Cert este că Brâncuşi a fost un creştin ortodox, dar, starea precară prin care a trecut, această suferinţă existenţială, pentru că era permanent lângă biserică, ştia să cânte, ajungea la un extaz mistic al muzicii bisericeşti! Biserica a fost permanent reazemul lui Brâncuşi, cânta la strană, mergea la biserică! Pe vremea lui Brâncuşi, toate neamurile noastre erau oameni credincioşi, pentru că el n-a făcut o abstractizare a materiei, ci, a spiritualizat materia, a făcut o înveşnicire a pământescului! Când se naşte omul pe pământ este intrarea lui în timp, iar, când pleacă de pe pământ este intrarea lui în veşnicie! Astăzi, 16 martie, Constantin Brâncuşi s-a născut în veşnicie, chiar, dacă trupul său a rămas la Paris! Cu părere de rău o spunem că nu îl avem pe Brâncuşi la Târgu Jiu, la noi în ţară. Ca să avem aici osemintele lui! Dacă artistul pune sufllet în ceea ce face, sufletul său se încorporează în materie şi spiritualizează materia, iar, Brâncuşi a avut revelaţia apropierii de Dumnezeu! Marii artişti au lucrat prin descoperire dumnezeiască, prin revelaţie! Brâncuşi este cel mai mare român al tuturor timpurilor, care ne face cinste pe tot globul pământesc! Brâncuşi are nevoie de rugăciunile noastre şi de aceea, noi trebuie să-l pomenim, iar, parastasele care se fac spre pomenire, pot scoate sufletele, chiar şi din iad! 
Pentru că multa milostenie înseamnă multă dragoste! De aceea, îl pomenim pe Brâncuşi, cât ne îngăduie Domnul, pentru că în Gorjul nostru au fost martirizaţi Tudor Vladimirescu, Ecaterina Teodoroiu, deci, şi ei sunt sfinţi, pentru că atunci când este omorât cineva, i se iau păcatele şi se pun pe umerii celor care au omorât, care au ucis! Rugăm pe Bunul Dumnezeu ca să-i dea iertare lui Brâncuşi de tot ceea ce a făcut în această viaţă, iar, pentru astăzi, mulţumim organizatorilor acestei manifestări comemorative!
,,Familia lui Brâncuşi suntem noi, cei de faţă, locuitorii Gorjului, ai României”!
În continuare, domnul Ion Mocioi, vestit brâncuşiolog, a spus că: ,,Începând din 2007, când am comemorat cei cincizeci de ani de la trecerea în eternitate a lui Brâncuşi, annual, îl sărbătorim pe marele nostru înaintaş! Facem acest lucru, pentru că el nu mai are pe nimeni, iar, familia lui Brâncuşi suntem noi, cei de faţă, locuitorii Gorjului, ai României, iar, de aici încolo, el este artistul tuturor pământenilor! Prima sa lucrare se numea «Rugăciune», iar, ultima sa lucrare a fost «Piatră de hotar», urmată de o altă lucrare, dar, neterminată! Este recunoscut în întreaga lume ca «părinte al sculpturii moderne», ceea ce înseamnă că a dezvoltat o teorie nouă pentru dezvoltarea artei, deci, teoria esenţializării prin transfigurare! 
Au fost stabilite 720 de lucrări ale sale, deci, să preţuim această avere însemnată pe care Brâncuşi a lăsat-o întregii lumi! A lăsat în primul oraş al copilăriei sale, din judeţul său, cea mai importantă operă de artă din toate vremurile! Iată, că suntem, prin Brâncuşi, părtaşii unei viziuni noi asupra artei! A lăsat toate oprele sale unei ţări care nu i-a cumpărat niciodată o lucrare, dar, beneficiază de întregul complex al artei sale! El n-a fost mulţumit niciodată de cei din jurul său, dar, n-a uitat credinţa strămoşească şi nici pe românii săi! A lăsat la Târgu Jiu această monumentală lucrare, «Coloana Infinită», a şaptea variantă, iar, el trebuie respectat de către toate generaţiile de acum înainte! El este un «învăţător» al tuturor artelor, şi este al nostru, chiar daă unii îl consideră că e un sculptor francez de origine română”, a conchis vorbitorul! În încheiere, oaspeţii au fost invitaţi la praznicul de pomenire a lui Constantin Brâncuşi, prilej de a schimba opinii şi de a transmite idei folositoare!
Profesor dr. Vasile GOGONEA
