Eveniment academic – O nouă şedinţă la S.A.L.F.A.„T.A.”

225

A avut loc, miercuri seara, 1 februarie 2017, la orele 18.00 trecute fix, cea de-a doua şedinţă de lucru a Societăţii Academice de Literatură, Filosofie şi Artă „Tudor Arghezi”, recent înfiinţată sub înalta egidă a Universităţii „Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu. Ideea e oarecum diferită şi aşa cum a pornit la drum îşi doreşte să coaguleze în jurul ei câteva remarcabile personalităţi ale mediului academic din municipiile Târgu-Jiu şi Motru, în speranţa unui salt calitativ dinspre inferioara formă cenaclistă (în Gorj completamente şi iremediabil/ deplorabil compromisă – n.m., I.P.B.) spre o altfel de elită cultural-literar-artistică.
La foarte utilele dezbateri au participat criticul literar Ion Trancău (poate cel mai profesionist din Gorj, cu o exprimare mereu… „obiectivă”, atent structurată şi inteligent-constructurală); conf.univ.dr. Lazăr Popescu (membru titular al U.S.R.), Mihaela Sanda Marinescu, doctor în muzicologie (şi o ambiţioasă cercetătoare cu deosebite rezultate în domeniul limbajului specific); Ion Elena, scriitor liber (deci nemembru U.S.R., ceea ce-i mult mai profitabil în numele demnităţii democraţiei scrisului), care şi-a lansat, uite-aşa, pe nepusă masă, cea mai realizată carte a reportajului literar contemporan (ce i-a apărut în celebra colecţie Opera Omnia a Editurii TipoMoldova de la Iaşi – condusă de marele poet român Aurel Ştefanachi – n.m.).
În ceea ce mă priveşte, am fost „Scribul de serviciu”, dar şi discret moderator, căci fusesem cel care propusese(m) definitivarea „programului doctrinar” al S.A.L.F.A. „T.A.” („salfata” – cum i se zice deja simbolico-semiotic).
Aşadar, s-au precizat din capul locului următoarele direcţii de acţiune şi „dezvolturile” aferente demersurilor deocamdată accentuat autoreferenţiale.
Aşadar ce este şi ce se vrea SALFATA? Ion Elena a pledat pentru intensionalizarea şi extinderea educaţiei civice, morale şi estetice la nivel de mase, neuitând să pună punctul pe «i»: ecologizarea vieţii politice şi social-culturale de azi.
Mihaela Sanda Marinescu a pledat, punctuală, pentru îmbogăţirea fondului (auto)reflexiv prin pedagogia muzicală, fixându-i câteva din coordonatele intrinsec filosofice şi chiar poetice, căci Vivaldi şi-a scris singur poeziile la „Anotimpuri”.
Lazăr Popescu şi-a prezentat cea mai nouă apariţie editorială „Două portrete lirice” (editura „Scrisul Românesc”, Craiova, 2016), cei doi scriitori comentaţi aplicat într-o manieră semantico-pragma-hermeneutică de excepţie fiind taoistul Mircea Petean şi magnificul Nicolae Tzone, ambii laureaţi pentru poezie ai Atelierului Naţional de Poezie „Serile la Brădiceni”.
Eu însumi mi-am prezentat un proiect aflat pe masa de lucru: Grădina de(-)mentă, ce urmează a mi se publica în cursul lunii februarie la Editura TipoMoldova de la Iaşi în cea mai selectă colecţie de poezie contemporană „Bibliofil” cu o prefaţă de Gheorghe Grigurcu şi o postfaţă de Ioan Ţepelea.
o relatare de Ion Popescu-Brădiceni

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here