Curtea cu prieteni – Moştenirea

840

Născut la 1 iulie 1948, în comuna Teleşti, judeţul Gorj. Părinţii săi, Tasia şi Gheorghe – învăţătorii satului. Studiile primare le-a făcut cu părintele său, dascălul Gheorghe Gârbaciu. Studiile gimnaziale şi cele liceale, la Liceul ,,Tudor Vladimirescu” din Târgu-Jiu, unde l-a avut ca dascăl de limbă românească şi diriginte pe celebrul profesor şi animator cultural Titu Rădoi. Studiile universitare au fost începute la Cluj Napoca şi isprăvite la Bucureşti, la Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii Bucureşti, cu teza de licenţă ,,Poezia lui Geo Dumitrescu şi generaţia «Libertăţii de a trage cu puşca»”.
Încă din 1968 a fondat, împreună cu Mihai Mănescu (orgă electronică), Viorel Orban (ulterior Dan Hârsu) – tobe), Victor Brandt (chitară bass), Leonard Făsuiescu (flaut), Formaţia vocal-instrumentală MELODIC GROUP, a Casei Municipale de Cultură Târgu-Jiu, al cărui lider, solist vocal şi chitarist a fost până în anul 1973, când s-a retras din lipsă de timp. Din anul 1972 este membru al Cenaclului literar ,,COLUMNA”, al cărui preşedinte, vreme de mai bine de patru decenii, a fost Magistrul Titu Rădoi. Între 1980 şi 1986 a girat funcţia de secretar al cenaclului. În perioada 1973-1978 a activat în formaţia de teatru a Casei de Cultură Târgu-Jiu, coordonată de marile animatoare ale teatrului târgujian, Ligia Tilici şi Jana Şerbănescu. Debutul în volum s-a produs în 1975, în Antologia ,,Gorjul literar V”, îngrijită de Titu Rădoi, cu un grupaj de poezie.
Din 1976, a funcţionat ca profesor de română şi muzică la Liceul Industrial ,,Constantin Brâncuşi” din Peştişani, până în 1980, când, graţie succeselor obţinute cu elevii în domeniul artei spectacolului (cor pe voci egale, muzică uşoară şi foit, grup satiric, recitaluri de poezie, teatru dramatic) a fost remarcat şi promovat ca profesor-conducător de activitate Cenaclu literar şi Clubul Artelor la Casa Pionierilor şi Şoimilor Patriei din Târgu-Jiu, devenită ulterior Palatul Copiilor Târgu-Jiu. Creatorii, interpreții şi formaţiile instruite de Viorel Gârbaciu au obţinut sute de premii în confruntările regionale, naţionale şi internaţionale ale diverselor genuri artistice abordate (creaţie literară, umor, muzică folk, estradă, teatru). A realizat, vreme de mai bine de trei decenii, scenariul şi regia artistică pentru 48 de mari spectacole evocatoare/omagiale, organizate la nivelul municipiului Târgu-Jiu şi judeţului Gorj. Semnificative din punct de vedere valoric la nivelul judeţului Gorj sunt două formaţii vocal-instrumentale – Grupul AZUR (patruzeci de copii între 7-16 ani, cu patruzeci de chitare, interpretând compoziţii semnate de Viorel Gârbaciu) şi Grupul STRUNGA (chitare, violoncel, flaut, vioară, bongos, interpretând evergreen-uri din muzica românească folk şi rock). Tot din anul 1980 datează şi proiectul literal-muzical omagial ,,Sărbătoare Eminescu”, realizat şi moderat de Viorel Gârbaciu până în prezent, cu excepţia unui singur an de pauză. Din 1994 autorul a hotărât să se alăture în activitatea instituţiilor judeţene de cultură, mai întâi la Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj în funcţia de consultant artistic şi consilier editorial al editurii acestei instituţii. În această calitate a pregătit pentru tipar zeci de cărţi şi de reviste pentn cultură (,,Brâncuşi”, ,,Bilete de Papagal, ,,Serile la Bradiceni, ,,Litua”, ,,Miorita’’) şi multe alte publicaţii culturale ale comunităţilor gorjene. În acelaşi an a fost marcată o premieră, anume realizarea, la Tipografia PRINŢ ART, a primelor cărţi şi publicaţii tipărite în noua (şi revoluţionara pentru acea vreme) tehnologie off-set, în sistemul tehnoredactării computerizate. Între 1994-2000 a coordonat activitatea editurii personale ,,Punct”, unde au văzut lumina tiparului 19 cărţi, unele de real interes, semnate de: Spiridon Popescu, Ana Maria Sandu, Constantin Uscătescu, Sabin Velican, Florian Goga, Vasile Andriţoiu şi alţii.
În 1997 a fost numit consilier şef al Inspectoratului pentru Cultură al judeţului Gorj, devenit, după 2000, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Gorj. În cei aproape cinci ani de directorat numărul, dar şi calitatea programelor şi proiectelor culturale iniţiate în Ţara Jiului de Sus, a crescut considerabil, specialiştii, opinia publică şi mass-media considerând şi acum această perioadă ca una dintre cele mai fertile din istoria culturală a Gorjului. În plus, alte două importante realizări se leagă de această perioadă: obţinerea unui spaţiu superb pentru Cultura gorjeană (este vorba de sediul fostului Bancorex), precum şi reuşita restaurării şi re-inaugurării, la 17 decembrie 2000.
Tot ca o realizare de excepţie trebuie amintită şi organizarea, în februarie 2001, a primei şi singurei expoziţii cu opere brâncuşiene din România, la iniţiativa şi prin strădaniile lui Viorel Gârbaciu. Din implicarea şi la iniţiativa Consilierului Şef Directorului V. Gârbaciu, au fost gândite şi realizate numeroase proiecte şi programe culturale precum: Gala Premiilor Spiritualității Gorjene, Festivalurile Naţionale de Folk şi Baladă ,,Poarta Sărutului”, respectiv de muzică uşoară românească ,,Cetatea Cântecului” – Rovinari, Gala Sponsorilor Culturii Gorjene, sărbătorile comunitare dedicate sfințirii viilor (Sărbătoarea Sfântului Gheorghe în Dealul Teleştilor) şi în Joia Luminată, la Bâlta, Memorialul ,,Maria Apostol” de la Runcu, Simpozionul Naţional ,,Pompiliu Marcea”, prima întâlnire după 1900 a fiilor Gorjului, aici, la rădăcini ş.a.m.d. Tot ca iniţiative/premiere pentru Oraşul lui Brâncuşi, trebuiesc adăugate folosirea pentru prima dată a Sălii Maure a Palatului Administrativ (pentru concertele de muzica cultă), a Esplanadei Pieței Revoluţiei (pentru Festivalul de Folk ,,Poarta Sărutului” și pentru Festivalul internațional de Folclor), a operelor brâncușiene din Parcul Central (,,Curtea cu prieteni” la Masa Tăcerii şi ,,Sărbătoarea Dragobetelui” la Poarta Sărutului, etc). După revenirea, în 2001, la Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, în vara lui 2004 a fost numit director al Școlii Populare de Artă Târgu-Jiu, funcție din care a fost eliberat prin pensionare începând cu data de 1 iulie 2013.
În acești ani activitatea instituției s-a dezvoltat și diversificat de o manieră impresionantă. Dincolo de dublarea numărului de elevi și creșterea semnificativă a celui de discipline sau secții externe, au apărut noi activități, adăugând școlii și statutul de instituție de spectacole, prin înființarea Trupei de păpuşari profesionişti ,,Pinocchio” (o primă încercare în acest sens având-o cu trupa omonimă în anul 1990) şi a Orchestrei târgujiene de cameră ,,Lyra Gorjului”. Aceste două activităţi au intrat deja în conștiința publicului din comunitatea gorjeană, încheindu-și acum câteva zile cea de-a opta stagiune permanentă de spectacole/concerte. De asemenea, în martie 2005 a fost întemeiat Ansamblul Folcloric ,,Maria Lătăreţu” al şcolii, devenit curând o formaţie de certă valoare şi recunoaştere naţională. Tot la iniţiativa managerului au fost create, în cadrul ansamblului amintit: Grupul ,,Măriile Gorjului” şi Grupul bărbătesc ,,Ca la Gorj”, alte formații de elită în mişcarea folclorică a judeţului. Începând cu anul 2005, prin restructurarea activităţii Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Național Gorj, respectiv prin retragerea acesteia din calitatea de actant în Agenda Culturală a Consiliului Judeţean Gorj, locul rămas descoperit a fost suplinit imediat de către Şcoala Populară de Artă Târgu-Jiu, angrenată la această oră în mai bine de o sută de proiecte proprii sau realizate în colaborare cu alte instituţii culturale ori autorităţi administrative de la nivelul judeţului. Poate cel mai plin de roade şi de succes dintre toate proiectele şi programele iniţiate de Viorel Gârbaciu este Programul de reabilitare a Tarafurilor Tradiţionale ale Gorjului, iniţiativă care a stârnit aprecieri pozitive de la instituții şi organisme de elită (ICR, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Naţional al Satului Românesc ,,Dimitrie Gusti”, Complexul muzeal naţional ,,Astra” din Sibiu, Complexul muzeal naţional ,,Bucovina” din Suceava), precum şi unor personalităţi deosebite – Grigore Leşe, Speranţa Rădulescu – cel mai important etnomuzicolog al ţării, Laurent Auberg – custodele Arhivelor Internaţionale de Muzică Populară de la Geneva, acad. Vasile Tărâţeanu – preşedintele Asociaţiei ,,Casa Română” din Cernăuţi, Plamka Liubomirova – preşedintele Asociaţiei Vlahilor din Bulgaria, Iovan Petrovic – preşedintele Asociaţiei Culturale ,,Valea Timocului” din Serbia etc. Programul de care vorbim lasă posterității un număr de şase albume (CD), din care cinci realizate la studiouri de prestigiu din ţară şi străinătate. Viorel Gârbaciu, în calitate de compozitor şi textier, a dăruit Gorjului două imnuri ale unor îndrăgite echipe sportive de mare performanță, anume: Imnul echipei de fotbal ,,Pandurii” Târgu-Jiu şi Imnul echipei de baschet ,,Energia” Rovinari. Are în lucru la această oră un imn al Gorjului. Cărţi publicate: Intrarea în basm – poezii pentru copii, Ed. ,,C. Brâncuşi”, Târgu-Jiu, 2002; Ţara copilăriei – poezii pentru copii, Ed. “C. Brâncuşi”, Târgu-Jiu, 2004; Copilăriri – poezii pentru copii, Ed. ,,Centrul Judeţean al Creaţiei Gorj”, Târgu-Jiu, 2004; De-a cuvântul – poezii pentru copii, Ed. ,,Măiastră”, Târgu-Jiu, 2005; Jucărele – poezii pentru copii, Ed. ,,Măiastră”, Târgu-Jiu, 2006; Povestea cu perele mălăieţe – poezii pentru copii, Ed. ,,Măiastră”, Târgu-Jiu, 2007; Nebuni de lună plină – poezii, Ed. ,,Măiastră”, Târgu-Jiu, 2007, Copilul şi Ţara, ed. Măiastră, Târgu-Jiu, 2008, Din drag de Gorj, din drag de ţară, ed. Măiastră, Tg-Jiu, 2011. Colaborări în publicistică la revistele: Steaua, Literatorul, Ramuri, Brâncuşi, Rostirea românească, Adevărul literar şi artistic, Columna, Caietele Columna, Portal Măiastra; zeci de publicaţii locale şi regionale. Aprecieri critice; Glie. Grigurcu, V. Taşcu, Z. Cârlugea, I. P. Brădiceni, N. Dragoş, I. Trancău, F. Saioc, N. Bodescu, Al. Doru Şeban. Realizator de emisiuni radio de cultură şi divertisment la posturile Radio Târgu-Jiu şi Omega (Floreta şi Toroipanul, Om bun, Curtea cu Prieteni, aceasta din urmă cel mai longeviv talk-show de muzică şi poezie din audiovizualul gorjean – peste 16 ani de existență permanentă).
(fragment din revista Curtea cu prieteni, din 2018 )
M.P.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here