Auzim şi vedem multe inepţii

177

TraianBasescuObedienţa se îngemănează cu blasfemia, cu persiflarea şi batjocura istoriei României, cu reducerea eroilor neamului la nivelul neisprăviţilor impertinenţi şi retardaţi. Istoria românilor este împodobită cu eroi, cu sfinte icoane, cu

bărbaţi străluciţi, cu memorabile jertfe ce ne-au ajutat să fim noi-mândri, demni şi pereni. Nimeni nu are dreptul să coboare istoria acestui popor la nivelul alcoolicilor, ignoranţilor, circarilor şi caricaturilor cu moacă umană. Auzim şi vedem multe în această efervescentă perioadă a campaniei electorale-gâlceavă, critici, dosare, casete, adunări, steaguri, culori, portrete, lozinci, ovaţii, pupături şi, nu în ultimul rând, insolente promisiuni.

În campania electorală pe care acum o petrecem, pe lângă toate cele abia reliefate, decupăm ceva nou, ceva care cu greu îşi găseşte loc în uzul raţiunii. A apărut blasfemia obedientă.
Enciclopediile şi dicţionarele hermeneutizează blasfemia ca fiind “defăimarea a ceea ce este sfânt, a dogmelor şi a obiectelor de cult”. Ştim că cele sfinte se împart în două categorii, în cele ale cerului şi cele ale pământului. Pe pământ sunt şi trebuie să rămână sfinte toate cele care se leagă de mamă şi de tată, de moşi şi de strămoşi. Altfel spus, mai larg vorbind, toate cele care ţin de istoria, geografia şi fruntariile patriei. De fapt, geografia şi fruntariile nu sunt altceva decât tot un fel de istorie. Avem aici istoria seminţiei noastre pusă în pământ, este aici sângele coagulat al moşilor şi strămoşilor, este viaţa lor metamorfozată în ţărâna străbună. În faţa momentelor mari ale istoriei –date, locuri, personalităţi-trebuie mereu şi mereu să îngenunchem. Ele sunt altarul sacru al devenirii noastre. Să îngenunchem nu pentru a ne ruga şi prosterna, ci pentru a ne exprima recunoştinţa, pentru a venera şi plănui mai binele şi mai frumosul.
Dar iată că, din motive electorale, am ajuns, în ultima vreme, să avem de-a face şi cu idioate abateri de la această regulă frumoasă, chiar sacră în substanţa ei. Avem de-a face cu incredibile gesturi de veritabilă defăimare, de o autentică blasfemie. Cum să-i zici altfel îndemnului pe care Nuţa din Pleşcoi-am numit-o pe Leana Udrea –ni l-a făcut de-a nu ne mai considera doar urmaşii marelui Traian, ci şi ai noului Traian, “urmaşi ai lui Traian Băsescu”. Cum să nu fie asta o blasfemie, un sacrilegiu? Cum să-l cobori pe cel din vârful Columnei noastre şi să-l aşezi alături de un terchea-berchea, alături de numele care se cheamă Traian Băse? Cum să-l înalţi pe acest stupid la înălţimea ancestrală a aceluia care este numit Marele Începător al istoriei românilor? Nuţa şi nicii mentorii ei nu realizează că în perspectiva istoriei Băsescu nu-i nimic, e un nimeni, un individ care şi-a bătut joc de România şi de poporul ei. Istoria scrisă nu-l va reţine pe matelot pentru că nu are cu ce. Dacă ar fi să-l reţină cu ceva, atunci doar cu faptul că din sărăcie mâncăm doar din datorie. Acesta este bilanţul cu care vaporeanul se poate lăuda hăhăind alături de penibilii săi aplaudaci. Crud, trist, dar uluitor de adevărat. Lăudăroşeniile lui impardonabile şi ale obedienţilor din preajma lui sunt mincinoase vorbe. În aceste neruşinate vorbe se face mare caz de cuvântul”modernizare”. Viaţa cotidiană ne dovedeşte că nu avem şi nu vom avea nicicând o modernizare marca Băsescu.
”Modernizarea” de care se face atâta caz logoreic nu e decât campanie electorală netrebnică. În numele ei blonda de la Golden Blitz şi-a pierdut minţile. Şi-a pierdut simţul realului, distanţelor şi măsurii lucrurilor, punând în loc scafandrii şi dotările lor intrate la apă. Îndemnul acestei pupincuriste ne lezează pe toţi aceia care au citit ceva istorie şi filosofie a istoriei şi care au auzit de badea Cârţan, au auzit de bănăţeanul care cu traista-n băţ şi cu cojocul pe umeri s-a dus pe jos până la Roma ca să se închine în faţa Columnei. Oare prea turista noastră doamnă a fost la Roma? Oare l-a văzut pe Traian Împăratul în vârful Columnei sale? Bănuiesc că nu. Dacă l-ar fi văzut şi dacă ar fi auzit de isprava lui badea Cârţan, poate că n-ar fi formulat vorbele pe care, profund ignorantă, le-a rostit. Poate că n-ar fi căzut în păcatul pângăririi, al blasfemiei. Păcat de moarte, după cum stă scris în cele religioase. Blonda de la Golden Blitz nu este singura care a căzut în păcatul batjocoririi istoriei românilor. Un alt teşmenit, deputat PDL, pe nume Ion Olteanu, s-a dat, ca să zic aşa, la Ştefan cel Mare şi Sfânt. Deşi preelectorală, profanarea Marelui Voievod a fost tot electorală. Deşi de data aceasta era vizat cosaşul Emil Boc, tot matelotul era gratulat şi împins în ,,şirul spiritelor nobile” pe care Băse le murdăreşte şi cu vorba şi cu fapta. Pe toţi cei din PDL îi preocupă doar această nefericită, ba chiar dezastruoasă domnie. Acum îi preocupă doar prelungirea ei cu orice preţ şi cu orice minciună. În numele acestei prelungiri şi pentru a elogia guvernarea Boc, s-a recurs la o comparaţie ce aduce grosolane jigniri istoriei acestui popor. S-a opintit obedientul Olteanu să ne convingă că dacă Ţâşti-Bâşti îşi asumă nu ştiu care legi, atunci el va fi” un Ştefan cel Mare al zilelor noastre.” Acest neghiob calcă în picioare valorile autentice ale poporului român: patriotismul, jertfa, curajul nu au valoare pentru trogloditul I.Olteanu. este o incomensurabilă profanare să-l cobori pe marele Ştefan din cetăţile Moldovei şi din cugetul românilor şi să-l aşezi lângă gornistul linguşitor Emil Boc. În perspectiva acestei comparaţii, Boc nu-i doar un slugarnic, el e chiar nimic. Cum să pui asumarea a trei legi proaste, alături de bătăliile pe care Ştefan cel Mare şi Sfânt le-a dus de-a lungul anilor lui de domnie? Cum să pui zece luni de proastă guvernare alături de 47 glorioşi? Cum să batjocoreşti cu atâta nesimţire o jumătate de secol de eroică istorie?
Când dai cu urechea peste astfel de comparaţii inepte îţi vine să te întrebi. Oare acest domn I.Olteanu n-a citit nici o pagină de istorie? Oare n-a auzit, barem întâmplător cu câtă evlavie s-au apropiat de istoria Marelui Voievod condeie de primă mărime ale literaturii române: Delavrancea, Bolintineanu, Sadoveanu, Ion Alexandru etc. oare a citit el în tinereţe ,,Apus de soare”, ,,Mama lui Ştefan cel Mare”, ,,Fraţii Jderi”, ,,Imnele Moldovei”. A auzit oare acest ciufut de poezia lui Grigore Vieru. Bade Ioan Olteanu ignoranţa deteriorează comportamentul moral-politic. Când vorbeşti tu pute. Pune neică mâna pe carte că eşti penibil, semeni cu EBA cea încărcată, ca un tată de albine, de ,,succesuri”. Cele două groteşti profanări a două mari capitole ale istoriei naţionale te fac să te minunezi de ce poate face din oameni o campanie electorală. De ce pot face parveniţii slugarnici când este vorba de o realegere, de pofta unui nou mandat dorit de un grobian dus cu pluta. Această nesăbuită şi rea făcătoare poftă i-a luat minţile nu numai celui în cauză, ci şi aplaudacilor care-i curăţă cu sârg pantalonii. A luat minţile unui întreg partid-PDL, partid case se dedă nu numai la osanale şi ovaţii, ci şi incalificabile blasfemii. Şi toate aceste stupidenii în vremuri în care cultul personalităţii lui Băsescu pare a fi doar pe la început. La ce ditirambi, osanale şi blasfemii ne-ar pute agresa timpanele şi ochii dacă… Dacă aceste puncte s-ar completa după dorinţa celor cu realegerea vaporeanului, atunci la anu, pe vremea asta, ne-am putea aştepta ca Nuţa din Pleşcoi să se încontreze şi cu sfinţeniile cereşti. S-ar putea să ni-se spună că matelotul, tot hăhăind, a făcut nu numai istoria poporului român, că el a făcut chiar cerul şi pământul. Ne-am putea aştepta să ni-se spună că neica Băse este Mesia prezentului şi înălţării noastre. Drept consecinţă, nu s-ar putea să ne schimbăm calendarul. Să nu mai numărăm anii după Hristos, ci după Băsescu, şi să renunţăm la sfinţii cerului şi să-i înlocuim pe toţi cu Băsescu. Dacă “puncte puncte” se va completa cum vrea Nuţa şi Olteanu, atunci pe viitor nu ne mai mirăm de nimic, de la aceste obediente flaşnete ne putem aştepta şi la alte inepţii, la orice când este vorba de Băsescu. Sper că nu vom ajunge la “orice”. Să nădăjduim cu toţii că la sfârşitul acestei săptămâni, ori cel mai târziu în ziua de 6 decembrie oamenii vor vota în aşa fel încât să stopăm Băsecraţia şi să redăm noi şanse relansării democraţiei spre binele nostru al tuturor.
Prof.univ.dr.Grigore Drondoe

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here