Momente triste vinerea trecută pentru ultimii mineri care mai rămăseseră să lucreze la Exploatarea Minieră Petrila, din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, activitatea minieră de aici fiind oprită pentru totdeauna. Administrația CEH a decis ca de la mina respectivă să nu mai fie exploatată huilă, deși de aici cărbunele era scos la suprafață de 156 de ani, iar rezerve încă mai erau, unii dintre ortacii prezenți la lucru pentru ultima dată la această unitate spunând că mai puteau lucra și copiii copiilor lor.
“Nu se punea problema să nu fie rezerve de cărbune. Pentru 100 de ani mai erau rezerve aici. Puteau lucra și copiii copiilor noștri, așa cum și străbunicii noștri au muncit aici. Păcat că s-a luat o asemenea decizie, mai ales că mina era una bună, cu o structură bună. Noi nu avem ce să mai facem, dacă așa au decis cei care ne conduc. Or să ne mute la alte mine până ieșim la pensie, dar, încet-încet, se închide totul pe aici și nu mai rămâne nimic”, a spus unul dintre ortacii ieșiți din șut pentru ultima dată.
Minerii pe care colivia i-a ridicat la suprafață pentru ultima dată au adus cu ei din adâncurile pământului și un ultim vagonet de cărbune, unul dintre ei ridicând un bulgăre de huilă deasupra capului și spunând că “munții noștri aur poartă, nouă nimeni nu ni-l arată”. Fanfara minerilor a intonat cu această ocazie pentru ultima dată Imnul Minerilor, ocazie cu care s-a ținut și un moment de reculegere pentru victimele exploziilor produse în subteranul de la Petrila, ultimele două având loc în noiembrie 2008, în curând urmând să se împlinească șapte ani de la tragedia respectivă. Atunci și-au pierdut viața 12 ortaci, un altul murind ceva mai târziu, alți 25 fiind răniți în explozii.
Acum evenimentele respective par îndepărtate în timp, deși unii dintre supraviețuitori au venit la ceremonia de închidere, oamenii dorind să vadă pentru ultima dată locul în care au lucrat o viață întreagă. Toți au avut regrete pentru situația în care s-a ajuns, dar lucrurile nu se vor opri aici. Anul viitor se vor mai închide definitiv alte două mine din Valea Jiului, din 2018 aici activitatea urmând să se desfășoare doar la patru exploatări de subteran, considerate ca fiind viabile. Atunci vor mai rămâne la muncă doar câteva mii de mineri, spre deosebire de 70.000 cât erau la începutul anilor ‘90, când și lefurile acestora erau printre cele mai invidiate din România, între timp lucrurile schimbându-se radical în defavoarea acestora.
Gelu Ionescu
