Cu ani în urmă, am primit din partea cunoscutului cărturar din Novaci, GHEORGHE GH. CUŢULIGA (1920-2013), o scrisoare, prilejuită de serialul nostru „Personalităţi gorjene în tablete argheziene” (derulat în primăvara anului 2010 în „Gorjanul”, în mai multe episode). Domnia-sa făcea referiri la troiţa pe care col. Şerban Leoveanu, fostul comandant al Lagărului de deţinuţi politici (12 sept. 1942 – 30 martie 1944), a ridicat-o în toamna anului 1944, la împlinirea unui an de la groaznicul accident petrecut la Câmpu Mare, în care şi-a pierdut viaţa bunul său prieten, col. Vasile Gelep, venind de la Bucureşti la 4 septembrie 1943, să inspecteze obiectivele militare din Gorj (cu doar o lună de zile înainte de sosirea lui Tudor Arghezi în lagăr). Aflăm din scrisoare că Troiţa, pe care o cunoaştem şi noi de prin anii 1971-72, care exista la intersecţia de la Câmpu Mare până după Revoluţia din Decembrie 1989, s-ar găsi în satul Colibaşi din comuna Scoarţa, pe partea dreaptă a drumului naţional Tg.-Jiu – Râmnicu-Vâlcea. Deși tardiv, totuși publicăm scrisoarea dlui Gh. Cuţuliga în speranţa că acest obiect de patrimoniu va fi restaurat şi reamplasat la locul iniţial de autorităţile culturale judeţene şi Primăria & Consiliul Local Scoarţa. Reproducem, totodată, fotografia Troiţei din Câmpu Mare, aşa cum a apărut ea în «Gorjanul» – an. XX, nr. 34, 24 septembrie 1944, p. 2. (Prof. dr. Z.Cârlugea)
Stimate Domnule Profesor,
Vă scrie un necunoscut, care vă urmăreşte cu plăcere şi interes îndelungata Dumneavoastră activitate publicistică…
Mai recent, şirul personalităţilor gorjene în tablete argheziene se constituie într-o deosebit de interesantă pagină din istoria Gorjului.
Aţi scris, Domnule Profesor, în ultimele tablete, despre colonelul Şerban Leoveanu, ostaşul cu o foarte bogată activitate în serviciul patriei.
Aţi făcut referire le evenimentul tragic în care şi-a pierdut viaţa în septembrie 1943, colonelul magistrat VASILE T.GELEP, despre «Troiţa» ridicată în Câmpul Mare, la un an de la dispariţia acestui distins fiu al Gorjului.
Troiţa se află şi astăzi în satul Colibaşi din comuna Scoarţa, pe partea dreaptă a Drumului Naţional Tg.-Jiu – Rm. Vâlcea în sensul spre Vâlcea.
A fost executată în urmă cu şaizeci şi şapte de ani de meşteri din Novaci, la îndemnul şi pe cheltuiala familiei Ion Filimonescu din Novaci, rudă cu familia Gelep din partea doamnei Polina Filimonescu, fiica proprietarului Săvescu din Cojani – Tg. Cărbuneşti.
Este o operă artistică din lemn de stejar sculptat, în prezent îmbătrânită de vreme, într-o stare jalnică de degradare.
A supravieţuit timpului, pentru că n-a mai existat niciun înscris să dovedească istoria ei, căci altfel uzurpatorii ar fi distrus-o.
Ar fi distrus-o dacă ar fi aflat că, Colonelul Vasile Gelep a fost Secretarul general în Ministerul de Interne şi mai mult, Comisar Regal în procesul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gh. Vasilichi, Const. Doncea ş.a., ce s-a judecat la Tribunalul Militar Craiova în 1934.
Deci, Domnule Profesor, «Troiţa» există. Ea reprezintă un lucru de artă şi un simbol istoric.
Fac apel călduros la simţămintele şi autoritatea de care vă bucuraţi în Gorjul nostru, să îndemnaţi pe cei în drept, să repare până nu este târziu, această nepăsare.
Ar fi necesară troiţa, recondiţionată într-un loc de specialitate, refăcută locaţia unde a stat atâta amar de vreme şi repusă la locul ei. O plăcuţă fie din metal inoxidabil sau de marmură să reamintească trecătorilor despre oamenii şi întâmplările de altădată.
Stimate Domnule Profesor, vă rog frumos să nu vă supăraţi pe cel ce vă răpeşte din timp.
Vi se adresează ing. Gh.Gh. Cuţuliga din Novaci, cel care vreme de patruzeci de ani a condus Uzina Hidroelectrică din Novaci, ctitorie a ilustrului fiu al Gorjului, Gheorghe Tătărescu.
Port în raniţa vieţii mele, optzeci şi şase de ani, destui ca să fi cunoscut oameni, locuri şi evenimente.
Cu deosebit respect, Gh. CUŢULIGA
