Un Om printre oameni

231

foto predo 2Tare mi-e teamă ca aceste rânduri să nu fie interpretate greşit. De ce ? Veţi vedea. Se ştie că aproape nu există oameni fără duşmani. Iar când unul dintre aceştia mai deţine şi o funcţie publică, clevetelile aproape că nu mai contenesc. La un moment dat, deşi mă impresionase întâmplarea şi-mi propusesem să scriu despre ea, am stat în cumpănă.

Omul, cu o mare, despre care scriu este, vreau nu vreau, pe buzele tuturor. Ale tuturor bârfitorilor, în primul rând. Dar şi ale celor cu scaun la cap. Care, nu-i o noutate, văd şi multele fapte bune ori vorbe bune cu care Omul se poate mândri. Dar nu vreau să fac vreun inventar al faptelor sale bune ori al vorbelor calde, de om aşezat şi cu simţul realităţii.

Dar, recunosc, prea v-am ţinut încordaţi şi nu am pomenit numele lui. A fost vorba, în acest început de însemnare, despre Ion Călinoiu. Pe care l-am văzut sâmbătă, în Cimitirul de la Peştişani, amestecat prin mulţime. Mare de oameni, dacă am zice, ar fi o exagerare. Totuşi, au fost foarte mulţi oameni. Şi nu doar din satele comunei Peştişani. Şi ce-i cu asta, veţi zice ? Este o altă formă de manifestare a omeniei domniei sale. Pe care eu nu i-am cunoscut-o până acum.

Dar, să intru în subiect. Recunosc, înainte de a-l fi întâlnit, îi strânsesem mâna unui colaborator al dumisale la Consiliul Judeţean Gorj, vicepreşedintele Radu Angheloiu. Nu ştiu, dar mai fercheşul domn Angheloiu Radu sta rezervat de manifestarea la care participa. Elegant, nimic de zis, ca un om ce răspunde cu brio de cultura Consiliului Judeţean Gorj. Nu-i reproşez nici eleganţa, nici poate sfioşenia. Mie, unul, mi-a plăcut că, la fel ca şi sătenii, nu s-a întreţinut tot timpul cu primarul localităţii, liberal de-al domniei sale, dar cam neagreat de cetăţenii din cele şase sate ale comunei Peştişani.

Şi, îmi cer scuze, iar m-am îndepărtat de subiect. Şi eu, ca unul de-al satului, m-am amestecat prin mulţime. Ba mai şi fotografiam. Mare mi-a fost surpriza, dar ce zic eu surpriza, pur şi simplu bucuria, regăsindu-l prin mulţime pe Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, ing. Ion Călinoiu. Domnia sa se întreţinea cu oricine îl întreba câte ceva ori dorea să-l întrebe de sănătate.

Nu-l însoţea nici un colaborator, în imediata apropiere. Cu o vorbă bună, cu o strângere de mână şi, eventual, cu un sfat i-a întâmpinat pe aceia care au dorit să-l salute. Niciunul să-l inoportuneze ori să-l atace cu vreo vorbă rea. De vorbe de ocară, nici nu putea fi vorba. Aşa că, dacă-i adevărat că la precedentele alegeri locale ar fi câştigat din primul tur, pe mine nu mă mai miră nimic. Chiar merită. Este un Om cu drag de oameni, un om pentru oameni.

La un moment dat, fusei întrebat: „Vorbeşte şi domnul Călinoiu ?” Luat pe nepregătite, am îngăimat: „Nu ştiu”. De vorbit, n-a vorbit. E foarte probabil ca înalţii prelaţi bisericeşti să nu-i fi propus aşa ceva. Ce-i drept, nu-i păcat. Nici nu se cuvenea. Dar bunul simţ, pe care Ion Călinoiou îl are din belşug, l-a îndemnat să stea în banca lui. De Om între oameni şi de Preşedinte aflat în timpul său liber. Unde, dacă a fost cazul, a dat şi audienţe. Stând ore-n şir în picioare. Ca toată lumea.

Ion Predoşanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here