Timpul bunei politici agrare!

129

Mi-ar fi greu să spun cu toată gura că-s tare priceput într-ale agriculturii. Totuşi, de vreo patru ani exersez grădinăritul şi, oarecum, horticultura pe o mică porţiune de teren. Când mai bine, când mai rău. Totdeauna fiind dornic să învăţ. Şi să am rezultate mai bune.

Dar nu-i vorba despre mine, ci de agricultura României. O ţară ce era în perioada interbelică grânarul Europei. După Marea Învălmăşeală din decembrie ‘89, s-au comis imense greşeli. Nu le voi relua. Şi totuşi, ce se mai poate face acum? Încă nu-i timpul trecut pentru revitalizarea agriculturii. Cu toate că s-au vândut şi încă se mai vând terenurile arabile – chiar şi la arabi – într-o veselie soră cu râsu’-plânsu’!
Pentru mine, lucrul în grădină, printre picături, este o relaxare. Posibilitatea mişcării ce, sper, lungeşte viaţa şi a producerii unor legume şi fructe curate. La rândul lor, dătătoare de sănătate. Am consăteni cu pământ mai mult şi, mai ales, cu idei. Nicolae Nicolcioiu, Dumitru Sprâncenatu, zis Tică Mac, Aurel Cernitoiu şi Nicu Blendea sunt doar patru dintre ei. Cei mai mulţi şi-au construit propriile solarii. Vând în comună, dar şi en gros la firme interesate. Tot ei sunt şi producători de răsaduri. Şi pentru că îşi fac treaba foarte bine au numai de câştigat. Îşi fac viaţa şi traiul zilnic mai frumoase şi mai bune. Inclusiv în condiţii de criză. Economică, financiară şi morală. De la bun început am avut şi încă am o foarte bună părere despre actualul ministru al Agriculturii, liderul conservatorilor, Daniel Constantin. Om cu obârşii argeşene şi mare dragoste pentru agricultură. Pur şi simplu, la tinereţea lui am simţit că este dublată de o imensă seriozitate. În tot ce face. Spre binele ţăranului român, al fermierilor. Sprijinindu-i îndeosebi pe cei tineri.
Faţă de alţi confraţi, eu nu văd nimic rău nici în protocolul de colaborare convenit între ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, şi fie-mi permis să mă exprim aşa – tizul domniei sale – Pre Fericitul Părinte Patriarh Daniel. Prin care se prevede ca preoţii să se adreseze enoriaşilor în bisericile din mediul rural, bineînţeles, în favoarea apariţiei fermelor familiale, a instalării tinerilor fermieri la sate şi accesării fondurilor europene destinate dezvoltării agriculturii.
Este limpede că îndemnurile preoţilor Bisericii Ortodoxe Române merg direct la sufletul sătenilor. Îndemnurile preoţilor pentru accesarea fondurilor europene şi asocierea ţăranilor în vederea practicării unei agriculturi moderne şi eficiente au toate şansele să dea roade.
Ca simple argumente că România are un ministru al Agriculturii competent vom mai adăuga că tânărul lider al conservatorilor s-a zbătut în cadrul Cabinetului Ponta pentru creşterea şi plata efectivă a subvenţiilor în agricultură. Ca şi pentru acordarea unor ajutoare nerambursabile – în cadrul unor proiecte – în valoare de 70.000 euro tinerilor sub vârsta de 35 ani care doresc să-şi construiască o afacere-un proiect de investiţii în domeniul agriculturii. Deci cu stabilirea domiciliului în mediul rural.
Ion Predoşanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here