,,Mărita tăiere a Înaintemergătorului, rânduială dumnezeiască a fost, ca și celor din iad să propovăduiască venirea Mântuitorului. Să se tânguiască Irodiada, care a cerut ucidere fără de lege; că nu legea Lui Dumnezeu, nici viața cea vie a iubit, ci pe cea amăgitoare și vremelnică”.
Biserica noastră ortodoxă îmbracă, joi, 29 august 2024, haine de sărbătoare, cu ocazia praznicului ,,Tăierea capului Sfântului prooroc Ioan Botezătorul”, zi de post ce marchează practic ultima sărbătoare a anului bisericesc în curs. Se cuvine să postim în această zi, pe de o parte, ca să nu ne asemănăm cu Irod care, din cauza ospățului fără măsură, a cerut ca Salomeea să îi danseze și drept răplată i-a oferit acesteia pe tipsie capul Sfântului prooroc Ioan, iar pe de altă parte, ca să ne asemănăm cu viața cumpătată și înfrănată a înainte mergătorului și botezătorului Domnului Iisus Hristos. Potrivit unor persoane care au susținut că ziua Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul prefigurează Vinerea Patimilor, după cum postim în fiecare vineri, ca zi a răstignirii Domnului, la fel se cuvine să postim și în această zi de 29 august a.c.
Zi de mare sărbătoare la mănăstirea ,,Cămărășeasca” din Tg. Cărbunești
Între mănăstirile din Oltenia care îmbracă haine alese de sărbătoare cu ocazia hramului ,,Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” este și mănăstirea din orașul Tărgu-Cărbunești, cunoscută mai ales sub denumirea de ,,Cămărășeasca”. Manifestările prilejuite de hramul mănăstirii vor debuta încă din seara zilei de miercuri, 28 august a.c., cu slujba Vecerniei Mari unită cu Litia, în biserica, monument istoric, a mănăstiriii de la Târgu-Cărbunești.
Joi, 29 august 2024, aici va avea loc o frumoasă slujbă arhierească, cu ocazia hramului mănăstirii, ÎPS Acad. Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, în mijlocul unui numeros sobor de preoți și diaconi, va sluji Sfânta Liturghie de praznicul sărbătorii ,,Tăierea Capului Sf. Prooroc Ioan Botezătorul”. La strana altarului de vară al mănăstirii ,,Cămărășeasca” se va afla grupul psaltic ,,Sf. Mare Mucenic Dimitrie” al Catedralei Mitropolitane din Craiova, grup psaltic condus de dl. lector univ. dr. Viorel Șapcă.
De buna organizare a hramului mănăstirii din orașul Tărgu-Cărbunești se ocupa preacuvioasa maică stareță Cristofora Drăghici, împreună cu obștea monahală a acestui așezămănt religios, credincioșii fiind invitați după slujbă la o frumoasă agapă creștinească pregătită de mâinile harnice și smerite ale maicilor de aici.
În perioada 28-30 august a.c. se desfășoară de altfel și “Zilele orașului Tărgu-Cărbunești”, un complex de manifestări culturale, religioase și sportive, fiind pentru prima dată de la începerea pandemiei când aceste manifestări se vor adresa publicului larg al urbei de pe Dealul Cărbuneștilor, fără restricții de niciun fel.
Slujbă de hram și la mănăstirea Topolnița din Mehedinți
O altă vatră monahală care își sărbătorește hramul joi, 29 august a.c., este și mănăstirea Topolnița din județul Mehedinți. Aici, în fruntea unui numeros sobor de preoți și diaconi, va sluji PS Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei. În ajunul mari sărbători, în biserica mănăstirii ctitorite de Sf. Nicodim cel sfințit de la Tismana, va avea loc, de la ora 18.00, Slujba Vecerniei Mari unită cu Litia.
Mănăstirea Topolnița a fost zidită inițial, potrivit cercetărilor creștine, de Sfântul Nicodim în secolul al XIV-lea. Ținând cont de anul construcției sale, Mănăstirea Topolnița se numără printre cele mai vechi așezăminte monahale ce se află în județul Mehedinți. În prezent, la Mănăstirea Topolnița este conservată o biserică ce datează din anul 1646, fiind construită de Lupu Buliga. Pictura din Biserica Mănăstirii Topolnița are și ea o vechime considerabilă, datând din anul 1673, fiind realizată în fresca și imitând stilul bizantin de Grigore „Grecul”și Dima „Romanul”.
Semnificația sărbătorii ,,Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”
Potrivit Evangheliilor sinoptice, Irod, care era tetrarh sau vicerege al Galileii în timpul ocupației romane, l-a întemnițat pe Ioan Botezătorul pentru că l-a mustrat pe Irod că a divorțat de soția sa (Phasaelis, fiica regelui Aretas al Nabateei) și că trăia acum, prin încălcarea legii evreiești, cu Irodiada, soția fratelui său Irod Filip I. La ziua de naștere a lui Irod, fiica Irodiadei (pe care Iosif Flavius a identificat-o ca Salomeea) a dansat în fața regelui și a oaspeților săi. Dansul ei l-a încântat atât de mult pe Irod, încât acesta, fiind amețit de băutură, i-a promis că îi va oferi tot ce și-ar dori până la jumătate din regatul său. Când Salomeea a întrebat-o pe mama ei ce ar trebui să ceară, Irodiada i-a spus să ceară capul lui Ioan Botezătorul pe o tipsie. Deși Irod a fost îngrozit de această cerere, el a acceptat în cele din urmă cu strângere de inimă și a poruncit executarea în închisoare a lui Ioan.
Istoricul evreu Iosif Flavius povestește tot în lucrarea Antichități iudaice că Irod l-a ucis pe Ioan pentru „ca nu cumva marea influență pe care Ioan o avea asupra oamenilor să-l determine pe Ioan să declanșeze o răscoală și să-l aducă pe Irod în puterea lui Ioan (căci ei păreau pregătiți să facă orice i-ar fi sfătuit el), așa că Irod a crezut că este mai bine să-l omoare”. El mai spune că mulți dintre evrei credeau că dezastrul militar suferit de Irod din partea lui Aretas, socrul său (tatăl lui Phasaelis), era pedeapsa lui Dumnezeu pentru comportamentul său nelegiuit.
Niciuna dintre surse nu oferă o dată exactă a decapitării, care a avut loc probabil în anii 28–29 d.Hr. (Matei XIV, 1-12; Marcu XVI, 14-27; Luca IX, 9) după întemnițarea lui Ioan Botezătorul în anul 27 d.Hr. (Matei 4:12; Marcu I, 14) la îndemnul Irodiadei, soția fratelui său, pe care o luase ca femeie (Matei XIV, 3-5; Marcu VI, 17-20). Potrivit aceluiași istoric, decapitarea lui Ioan a avut loc în cetatea Maherus.
Tradiții și obiceiuri pe 29 august
În ziua de 29 august, când prăznuim Tăierea capului Sfântului Ioan Botezatorul, exista credința în popor că nu trebuie să se folosească cuțitul, totul se rupea cu mâna. În popor se vorbea și de începerea unui post, numit „de la cruce pană la cruce”, un post care ținea până pe 14 septembrie (Înălțarea Sfintei Cruci), neconsemnat în calendarul creștin, care avea rolul de a-i curăța pe cei care au săvarșit omoruri sau alte păcate grave.
Tot în popor era întâlnită și interdicția de a tăia și mânca fructe și legume cu forma rotundă, de exemplu pepenele nu era consumat în această zi. Subliniem faptul că aceste obiceiuri nu au legatură cu Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție, deci, nu trebuie respectate.
Sfântul Ioan Înaintemergătorul este pentru toți creștinii cel mai mare dintre prooroci, întruchipare a vieții duhovnicești. Viața lui este ea însăși un model pentru toți creștinii: trăitor în nevoință și în rugăciune, grăitor și apărător al dreptății și al fidelității în căsătorie (Matei 14,3-4), al milei față de săraci (Luca 3,11), propovăduind ascultarea față de Legea Lui Dumnezeu și curățirea de orice păcate. Întrebat de oameni, despre ce trebuie să facă în viață, El le spunea tuturor și prin ei de asemenea, și nouă, cei din zilele noastre, să fim corecți, cumpătați în toate, cu milă față de cei săraci și necăjiți, lucrătorilor în slujba statului amintitndu-le să se mulțumească cu ceea ce primesc de la stat, și să nu nădajduiască ori să ceară nimic în plus. Întruchipare a smereniei, curăției, iubitor și propovăduitor al pocăinței, „înger în trup”, el este considerat în mod deosebit drept arhetipul vieții monahale.
Să cinstim și noi pe acest mare Prooroc al Domnului nostru Iisus Hristos, participând la Sfânta Liturghie în ziua sărbătorii sale, să îi citim viața și Acatistul său, să punem în practică sfaturile și îndemnurile sale, pentru a duce o viață curată, a fi plăcuți lui Dumnezeu și a putea spune împreună:
,,Pomenirea dreptului este cu laude; iar ție destul îți este mărturia Domnului, Înaintemergătorule;
Că te-ai arătat cu adevărat și decât proorocii mai cinstit, că și a boteza în repejuni pe Cel propovăduit te-ai învrednicit.
Drept aceea, pentru adevăr nevoindu-te, bucurându-te, ai binevestit și celor din iad pe Dumnezeu Cel ce S-a arătat în trup, pe Cel ce a ridicat păcatul lumii și ne-a dăruit nouă mare milă”.
Marius Stochițoiu
