.jpg)
La Guvern şi la grupurile portocalii este o firbere prea mare datorită faptului că au transpirat strategiile de culise. Lui Traian Băsescu îi este frică de Vasile Blaga, un ardelean care matricea tehnică a victoriei lui Traian Băsescu.
Fără Blaga, Băsescu ar fi pierdut alegerile. În acelaşi timp şi Blaga şi Băsescu ştiu că după 2014 pe actualul preşedinte îl ameninţă anonimatul lui Emil Constantinescu sau Ion Iliescu, foşti preşedinţi ai României, a căror importanţă naţională, de după consumare mandatului, a fost minimă. Traian Băsescu nu suportă să fie minimalizat, iar alesul său, Emil Boc nu mai este nici măcar apt pentru postul de marionetă şi de aceea el trebuie scos şi din Guvern şi de la partid. Dar socoteala din târg nu se potriveşte cu bugetul de acasă. Un Vasile Blaga preşedinte de partid ar lăsa gogoaşa portocalie să se desumfle ca să poată curăţa toată mafia de pe ea.
Blaga ştie că actualul PD-L este o grupare unde singurul liant este interesul economic al grupului. Nenorocirea constă în faptul că ţara trăieşte rău, că votanţii tineri nu mai pot fi duşi cu preşul la fel ca electoratul îmbătrânit, vulnerabil la cumpărare şi sentimente. Băsescu ştie că procentele actuale ale sondajelor sunt reale până la un punct, acela al contabilizării voturilor tinerilor, pentru că tinerii nici nu răspund la sondaje, nici nu depind de locul de muncă şi nici nu se îngrămădesc la politică.
Climatul acestor ani seamănă izbitor cu cel de dinainte de 1989. societatea este bântuită de angoase, de agresiuni politice, iar libertatea a devenmit de mult frunză-n vânt, dacă nu cumva subiect de sancţiuni pecuniare. Concomitent, societatea nici nu s-a reformat. În multe locuri piramida post-comunistă şi-a îngroşat bazele promovând oportunismul şi prostia, lăsând la o parte faptul că politicieni la vârf calcă în picioare Constituţia, vizând doar foloasele proprii.
Aceasta este sperietoarea politică pentru Traian Băsescu, fiindcă este foarte probabil ca friga, foamentea, lipsa de speranţă să scoată din nou tineretulîn stradă, iar acesta să nu mai vrea să fie condus nici de lideri poilitici, nici de lideri sindicali.
Nota! Tineretul nu are lideri. Segregarea politică a tineretului a fost pusă la punct în laboratoarele gerontofile ale foştilor comunişti ajunşi în linia I a Puterii şi Opoziţiei, scopul lor a fost conservarea puterii proprii, însă el a fost distrus de ramolismentul mentalităţilor şi de avansarea proştilor pe cele mai înalte funcţii, conforrm unui vechi proverb popular românesc: „prostul dacă nu-i fudul, parcă nu e prost destul”. Nu vedeţi ce frumoşi sunt bătrânii care ne conduc? Aceasta este altă sperietoare pentru Traian Băsescu. Dacă tinerii scot în faţă vreun deştept care să-i poată trage la răspundere şi să-i pună să şi plătească? Ce se vor face ei, frumpşii bătrâni ai urâtei noastre politici naţionale?
Constantin Bunilă
