Consiliul Local și Primăria Municipiului Târgu Jiu, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Filiala Târgu Jiu a UAP, Uniunea Artiștilor Plastici din România și Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” au continuat în acest an o frumoasă tradiție artistică: Simpozionul Național de Pictură și Grafică „Iosif Keber”. Acesta a avut loc la Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj de la Curtișoara, în perioada 22 – 31 august 2023. El face parte dintr-o manifestare artistică mai amplă, numită Atelierele „Constantin Brâncuși” din cadrul programului „Esența lucrurilor”.
Curatorii sunt artistul Vasile Fuiorea (președintele Filialei Târgu Jiu a UAP din România), pentru secțiunea „Pictură” și artistul Florin Gheorghiu (vicepreședintele filialei), pentru secțiunea „Grafică”, aceștia participând la simpozion alături de ceilalți artiști vizuali: Iliana Gheorghiu, Georgiana Brandt, Cătălin Negrea, Daniel Semenescu, Florin Hutium, Gheorghe Plăveți (pictură) și Cristina Cioplea, Anca Maria Stănciulescu și Bogdan Epure (grafică). Toți artiștii sunt membri ai Filialei Târgu Jiu a UAP din România. Ei oferă câte două lucrări Municipiului Târgu Jiu, care se vor alătura celorlalte opere din simpozioanele precedente, pentru a spori patrimoniul cultural al orașului. Vernisajul simpozionului a avut loc la Galeriile Municipale de Artă „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, în ultima zi a lunii august.
Vasile Fuiorea consideră că „locul pentru desfășurarea simpozionului a fost ales pe motivul că acesta abundă de elemente etnografice din arhitectura arhaică românească”. El a prezentat câteva aspecte privind opera fiecărui artist, astfel: V. Fuiorea a realizat lucrări abstracte, impresiile sale fiind provocate mai mult de starea și specificitatea anotimpului pe care le resimte în acel loc, de trecerea vară-toamnă, dimineață-răcoare sau prânz-caniculă, decât de elementele arhitecturale din cadrul muzeului; Gh. Plăveți face o sinteză între elemente din arhitectura populară și elemente religioase, transpusă pe pânză; Daniel Semenescu găsește repere de spiritualitate arhaică, pe care le combină cu elemente mitologice personalizate; Florin Hutium combină elemente ale arhitecturii populare cu elemente simbolice proprii (de exemplu, luând o matrice arhitecturală a unei case pe care o trece prin filtrul propriei sale creații); Cătălin Negrea se apleacă asupra semnului antropomorf și realizează compoziții pseudofigurative, în care culoarea își dispută supremația cu desenul; Georgiana Brandt, o artistă cu o reală deschidere spre arta contemporană, vine cu o pictură informală, unde se găsesc elemente care se revendică din hărți cu vedere aeriană, cu structuri materiste, cu pastă bogată dublată de o scriitură grafică amplasată în compoziția cromatică; Iliana Gheorghiu realizează lucrări de artă sacră, care se revendică de la iconografia artei bizantine, personalizată în propria creație.
Florin Gheorghiu apreciază că artiștii care aparțin secției de grafică au căutat mai ales simboluri și semnificații în acest „domiciliu de referință al folclorului gorjean, al unei civilizații care a fost scrisă în mii de ani”. Aici, în cadrul caselor vechi, se pot vedea elemente de sculptură decorativă pe prispe, uși, stâlpi, asteriale, căpriori și grinzi de lemn, care se regăsesc și în vestigiile civilizației dacice de pe teritoriul țării noastre, așa cum se pot vedea în marile muzee ale României. Tot aici au fost strămutate și două biserici, care au constituit „cheia spirituala a acestei tabere”: prima este o ctitorie a Bălașei Cornoiu (la 1821), iar cea de a doua a aparținut familiei Tătărescu.
Pe curator l-a inspirat lemnul vechi al clădirilor tradiționale, care emană o anumită ospitalitate și căldură, ce permite perceperea mai intimă a ceea ce numim „tradiția românească” și, de aceea, el a propus artiștilor să facă xilogravură. Aceasta este o tehnică de imprimare pe relief înalt, lucrarea realizându-se în oglindă, ținând cont mai ales de jocurile de tip lumină/umbră. În ceea ce privește matrița (placa de lemn), care este un element component al tehnicii, se poate spune că astăzi nu se mai cere să respecți canonul obișnuit, adică să mergi pe un anumit tip de lucrătură în lemn. El, de pildă, a folosit și tehnica frotajului sau a utilizat lemn de textură, precum OSB-ul, încercând să aducă astfel și o notă de noutate în ceea ce privește expresia plastică și grafică.
Artistul Bogdan Epure a căutat să realizeze imagini mai de impact, exploatând contrastul lumină/umbră. Cristina Cioplea a creat grafica în tehnica linogravurii, realizată pe linoleum, ducând-o spre zona instalației. Anca Stănciulescu a realizat grafică de șevalet, prin elementele plastice obținute apropiindu-se de restul participanților de la pictură, aducând astfel „pacea” între cele două arte.
Manifestarea se înscrie ca un succes în seria simpozioanelor de acest tip, desfășurate sub egida pictorului Iosif Keber (a doua personaliatate artistică a Gorjului, după Constantin Brâncuși) și realizate inițial strict cu artiști gorjeni, la care s-au adăugat ulterior și alți pictori din România și din străinătate. În perioada 2007-2014, Centrul Brâncuși a organizat Tabăra Națională de Pictură „Iosif Keber”, cu teme diverse și în locații diferite: Curtișoara (2007), Sighetu Marmației (2008), Pulkau (Austria, 2009), Tekija (Serbia, 2010) și Runcu (2014, atunci când a avut și participare internațională). După anul 2015, tabăra se mută la Rânca sau la Runcu, fiind transformată în simpozion internațional de pictură, sub egida Simpozionului Internațional „Atelierele Brâncuși”.
Sorin Buliga
