Sculptura lui Brâncuşi, pusă la vânzare

290

Sculptura brâncuşiană „Cuminţenia Pământului”, care a fost evaluată la circa 20 milioane euro şi face parte dintr-o colecţie bucureşteană privată a fost pusă în vânzare. Sculptura a fost prezentată la sediul din Bucureşti al Artmark.

Sculptura “Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, a fost prezentată la începutul săptămânii într-o expoziţie privată dedicată marilor artişti români ai avangardei începutului de secol,organizată la sediul din Bucureşti al Artmark. La expoziţia au participat “importanţi colecţionari internaţionali”, inclusiv membri ai comitetului unuia dintre cele mai faimoase muzee de artă din lume, Tate Modern din Marea Britanie.
“Una dintre cele mai semnificative opere brâncuşiene şi probabil cea mai importantă sculptură a artistului aflată încă pe teritoriul românesc, «Cuminţenia Pământului», parte a unei colecţii bucureştene private, a fost pusă în vânzare, făcând obiectul mai multor oferte de achiziţie, unele aparţinând unor colecţionari români, altele provenind de la colecţionari şi instituţii culturale internaţionale”, se spune în comunicatul de presă, transmis de casa licitaţii Artmark.
Potrivit sursei citate, întrucât capodopera este clasată în categoria “Tezaur” a Patrimoniului cultural naţional, “Casa Artmark, în calitate de mandatar al proprietarilor, a debutat în 3 septembrie procedura de înştiinţare a Ministerului Culturii în vederea exerciţiului preemţiunii, conform obligaţiei reglementate de legea patrimoniului naţional”.

Prezenţi, specialişti
La această expoziţie au participat aproximativ 21 de specialişti străini, atraşi de potenţialul artei româneşti, dar şi colecţionari importanţi de artă din România.
Potrivit reprezentanţilor Artmark, această sculptură ar putea fi teoretic achiziţionată în cele din urmă de Tate Modern, cel mai vizitat muzeu de artă modernă din lume în 2013, care, mai are în colecţiile sale o lucrare a lui Constantin Brâncuşi. Însă, lucrarea ar putea rămâne şi în România dacă statul român, prin intermediul Ministerului Culturii (MC), va face o ofertă care va fi acceptată de actualii săi proprietari. Specialiştii spun despre opera de artă a lui Constantin Brâncuşi, “Cuminţenia Pământului”, alături de opere precum “Sărutul” şi “Rugăciunea”, că fac parte din cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.
Andrada Bărăitaru

cumintireapamantului jhdk“Cuminţenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă şi retrocedată după 51 de ani şi un proces îndelungat al familiei colecţionarului cu actualul Muzeu Naţional de Artă al României.
După ce a fost ridicată de la Muzeul Naţional de Artă al României, “Cuminţenia Pământului” a fost dusă la Muzeul Naţional Cotroceni, unde este găzduită şi în prezent.
Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului – grotele Savonnières), este evaluată la suma de 20 milioane de euro.
Cea mai importantă tranzacţie recentă a unei opere de Brâncuşi este adjudecarea, în 2009, la casa Christie’s din Paris a sculpturii în lemn “Madame L.R.”, pentru preţul de 26 de milioane de euro (fără comisioane şi taxe incluse). Cea mai recentă vânzare a unei opere de Brâncuşi, organizată tot la casa Christie’s, însă la New York, în iunie 2014, s-a încheiat cu suma de 5,4 milioane de euro oferită pentru un simplu studiu în ghips al viitoarei capodopere “Sărutul”.
Pe de altă parte, în expoziţia privată găzduită luni de Artmark, pe lângă “Cuminţenia Pământului” sunt expuse operele “Himera Pământului”, de Dimitrie Paciurea, un alt exemplar al acesteia aflându-se în expunere la Muzeul Naţional de Artă, “Port la Mediterană”, de Marcel Iancu, provenind din fosta colecţie dr. Iosif Dona, retrocedată de Muzeul Naţional de Artă în 2007, “Cu porumbelul”, de Hermann Maxy, provenind din fosta colecţie a ziaristului A.L. Zissu, “Hipergeneza reapariţiei”, de Victor Brauner, cea mai mare pictură de Brauner aflată într-o colecţie românească privată, “Nud”, de Hans Mattis-Teutsch, provenind din colecţia fostului ministru de externe George Macovescu, şi “Portretul lui Geo Bogza”, de Jules Perahim, probabil cea mai timpurie pictură suprarealistă de Perahim într-o colecţie privată, provenind chiar din colecţia lui Geo Bogza.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here