Nevoia pâinii zilnice i-a scos în stradă pe aceia care au fost şi rămân învăţătorii noştri. Niciodată aleşii politici nu s-au comportat cu atâta nepăsare faţă de cei care le-au pus creionul în mână şi copiilor lor, deşi profesorii au manifestat decent.
Politica prostească a Guvernului român este un fapt împlinit, zgomotul discuţiilor din Parlament semănând mai mult cu un cuib de viespi de care s-au ataşat toţi trântorii.
Am spus-o şi o voi susţine – actuala putere politică şi-a constituit majoritatea prin fraudă, bazându-se pe o gaşcă de migratori politici, fără partidele care i-au susţinut. Ei sunt, de fapt, câţiva neghiobi care îşi închipuie că sunt unelte ale forţei, dacă năpustindu-se pe avantaje şi bani întorc spatele unei naţiuni flămânde. Ceauşescu, care patrona o sărăcie egal împărţită, a sfârşit împuşcat. El a fost acuzat de genocid, doar de genocid, iar aceşti nătărăi care le distrug copiilor viitorul şi celorlalte categorii sociale statutul de importanţă socială, cred că sunt indispensabili. Aiurea! Chestiunile politice nu sunt deschise în totalitate niciunui parlamentar, ele aparţin unui club restrâns din care politicienii României sunt excluşi. Ei nu pot ajunge niciodată la performanţele lui Nicolae Ceauşescu pentru că nu au verticalitate şi, tocmai de aceea, îşi folosesc bruma de putere ca să oprime poporul. Voi atenţiona cititorii ce mare prăpastie s-a deschis între pensionari şi salariaţi, mai ales în zonele în care pensiile sunt de trei-patru ori mai mari decât salariile. Ruptura socială este definitivă.
Pentru a abate atenţia oamenilor de la adevăratele treburi politice se practică o manipulare grosolană de care pot fi acuzaţi şi liderii de sindicat. Ei confiscă dreptul oamenilor de a gândi liber şi rup cursul normal al evenimentelor, demonstrând prin intervenţia lor că le este teamă să nu-şi piardă notorietatea.
Şansele României de a scăpa din actuala stare de rău social sunt numai două: alegeri anticipate şi management european al stării de criză, altfel ţara care este datoare deja pentru 50 de ani, riscă să se fărâmiţeze. Acesta este şi scopul ocult al unor parlamentari şi demnitari români care-şi închipuie că după fărâmiţare vor ajunge aidoma voievozilor de pe vremuri. O atitudine non-istorică, care are nevoie de învrăjbirea maselor.
Constantin Bunilă
