Cam aşa ar putea decreta doar pentru el şi familia pedelistă preşedintele Traian Băsescu, dacă va pierde bătălia pentru al doilea mandat, cum este şi firesc, pe 6 decembrie. În general, nici nu interesează dacă El e general.
Ar putea să şi fie, dacă-i adevărat că prin 1987 ajunsese ditamai lent-colonelul de sub pulpana colonelului SIE Silvian Ionescu, pe undeva, prin Belgia, pe la Anvers. Sau că, retras la bază, prin anul de (dis)graţie 1988, spre a fi avansat director în Ministerul Transporturilor sau cam aşa ceva, ar fi fost şters de pe lista deputaţilor în Marea Adunare Naţională de însuşi Nicolae Ceauşescu. Ştia secretarul general şi primul preşedinte al României de ce! Ştiu şi alţii, dar parcă nu mai are nici o importanţă!? Ce dacă avea rude de gradul unu în străinătate, încă din 1971. După divorţul de mama Băsescului, plânsă de marinelul-poet într-un poem de începător. Ce-a fost la Craiova, cu ocazia mitingului de preamărire a catindatului PD-L la preşedinţie, se ştie. Numai că, pe când se bănuia existenţa unei singure zile de la Dumnezeu în care Traian Băsescu întâiul să nu dea cu bâta-n baltă, fiind plecat la Berlin, n-a fost să fie! Ca să se mai vază şi el la televizoarele românului şi să-l mai audă mulţimea adulatoare de dictatori, Traian Băsescu s-a trezit nu hă-hăind, aşa cum îi stă lui bine, ci luând o mină de om preocupat de relele lumii şi ale Europei, la aeroport, înaintea plecării la Berlin, şi glăsuia: “România a fost singura ţară unde, în 1989, foştii conducători comunişti, dar şi conducătorii de după executarea lui Nicolae Ceauşescu, au utilizat formule propagandistice care au justificat scoaterea Armatei în stradă şi uciderea a peste 1.600 de români.” Şi de data aceasta, i se potriveşte zicala cu „dacă tăcea, filozof rămânea”.
Aşa cum era şi de aşteptat, fostul preşedinte Ion Iliescu, preşedinte de onoare al PSD, i-a dat o replică usturătoare pe blog-ul său: “El – care este un profitor şi al vechiului regim şi al tranziţiei – îşi permite să jignească şi să profereze acuze grave la adresa celor ce şi-au asumat şi riscuri şi răspunderi, în momentele fierbinţi ale Revoluţiei, la care el nu a participat.” Deşi, după ce-a simţit cam încotro se-ndreaptă lucrurile, sfătuit de ai lui, nu neapărat de Silviu Brucan sau de şpicherul de aceeaşi etnie Teodor Brateş, s-a insinuat şi el pe la Televiziunea Română, ca să vadă cine trebuie, încă din decembrie ‘89, de partea cui este. Sigur, Blog-ul fostului preşedinte Ion Iliescu a fost şi este încă extrem de accesat, aşa că se mai poate citi acolo şi completarea următoare despre spusele celui care se bagă singur în seamă că este „o afirmaţie iresponsabilă, mincinoasă, care constituie o jignire la adresa Revoluţiei şi a conducătorilor ei şi aruncă un blam nemeritat asupra ţării, asupra unui moment înălţător al istoriei naţionale, de jertfe şi eroism ale poporului român.” Comentariile sunt de prisos.
Ca un general plecat la bătălie cu gloanţe oarbe sau rămas fără muniţie, Traian Băsescu simte cum îi fuge pământul de sub picioare. Aşa se face că dă tot felul de rateuri. O perlă demnă de topul celor mai trăsnite afirmaţii ale candidaţilor la preşedinţie îi aparţine şi sună astfel: “Eu am şi ficatul, şi inima, şi mintea sănătoase şi nu voi ceda presiunilor mediatice, iar cu nervii stau mult mai bine decât ei”, afirmaţie de pe 4 noiembrie, cam de ziua lui, a Scorpionului ce se vrea o nouă Pasăre Phoenix. Ceea ce, din fericire pentru România, o spun şi sondajele, nu mai este posibil!
*
În cadrul pornografiei politice marca Băsescu, fostul Traian s-a dedat la afişe bilingve ce au fost împrăştiate de PD-L în judeţele Harghita şi Covasna. Unde mesajele aducătoare de voturi la desaga lui din ce în ce mai goală sună „Egymindenkiert”, adică pe româneşte „Unul pentru toţi”. Jalnica desagă electorală s-ar putea să rămână goală în Har-Cov. Nu de alta, dar maghiarii i-au dat palincă şi el le dă gogoşi pe afişe şi bannere mincinoase. Chiar dacă se dă bilingv!
*
Guvernul scremut de Liviu Negoiţă este aceeaşi Mărie cu altă pălărie, schimbându-se doar papagalul ce mai crede în a doua încercare şi doi-trei nevinovaţi. Cu excepţia generalului, vinovat avansat de Dictatorul de la Cotroceni, Gabriel Oprea, un trădător penal şi fost mult prea apropiat al Elenei Udrea.
*
După cinci ani de scandaluri şi circ, Ceauşescu al II-lea ne oferă şi îşi oferă vise, vorbe şi fum. El este un om făcut Om de Revoluţie, un boier de modă nouă, boierit de Revoluţie. A pornit ca slugă a lui Petre Roman, a pendulat între răul de stânga şi răul de dreapta, iar acum nu ştie încotro s-o ia. Poate o ia spre case că are mai multe, inclusiv în str. Ştefan Mihăileanu. Una luată pe degeaba când era primarele ăl mai General al capitalei. Pe care a promis s-o dea înapoi şi s-a răzgândit. Lumea şi electoratul n-a uitat!
Ion PREDOŞANU
