Sâmbătă, 22 octombrie 2022, la Spitalul de Urgenţă din Târgu-Cărbuneşti s-a desfăşurat o amplă manifestare prilejuită de împlinirea celor 130 de ani de la înfiinţarea primei unităţi spitaliceşti din judeţul Gorj. În conformitate cu programul stabilit de către organizatori, la ora 11,00 a sosit în faţa Bisericii Paraclis din curtea spitalului Înaltpreasfinţitul Părinte Acad. dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, care a fost întâmpinat de către reprezentanţii administraţiei publice locale şi judeţene, de către un public numeros, alcătuit din întregul personal medical al spitalului, din pacienţi şi chiar din oameni de cultură gorjeni. Slujba de comemorare şi parastasul de pomenire au fost oficiate de către Înaltul 
Ierarh al Olteniei, împreună cu un sobor ales de preoţi de parohie din care au făcut parte: lector univ. dr. Ion Sorin Bora, de la Biserica «Antim Ivireanu», Târgu-Cărbuneşti, directorul Departamentului Teologie al Facultăţii de Teologie-Ortodoxă din Craiova, Pr. Vulpe Adrian (Târgu-Cărbuneşti), Pr.Dulămiţă Dan (Parohia Târgu-Cărbuneşti), Pr. Grigore Marius (Vierşani) Pr. Diaconiţa Gabriel (Cărbuneşti-sat), Pr. Pavel Mădălin (Scoarţa), Pr. Chiriac Cristian de la Biserica-Paraclis din incinta spitalului, Pr. Ion Cucu, pensionar, Pr. Dovleac Iliuţă Ilarie, de la Biserica din faţa Spitalului judeţean din Târgu-Jiu, Pr. Persu Robert, Parohia Tomeni (Novaci) şi alţii. Iar, ca să aprofundăm aşa cum se cuvine importanţa sărbătorii de sâmbătă, 22 octombrie 2022, poate că ar fi bine ca din perspectiva timpului care a trecut, să spunem că anul 1892 marchează darea în folosinţă a Spitalului «Petreştii de Sus», acesta fiind numele mai vechi al fostei comune Târgu-Cărbuneşti, aflată la confluenţa celor două râuri: Gilortul şi Blahniţa, râul Gilort străbătând valea care îi poartă numele, până la vărsarea în Jiu aproape de Filiaşi! După darea în folosinţă a căii ferate Bucureşti – Târgu-Jiu, în anul 1888, localitatea Târgu-Cărbuneşti a cunoscut o dezvoltare prin activităţi comerciale şi în acest fel a devenit «centru de plasă» începând din anul 1911, cu precizarea că înfiinţarea în anul 1892 a spitalului din deal a devenit o realitate, ca urmare a iniţiativei senatorului liberal Toma Cămărăşescu, prin construirea unui «locaş de sănătate» pe aceste meleaguri încărcate de istorie! Spitalul a fost construit în acele vremuri cu denumirea de «Carol I», aflându-se între primele patru spitale de acest tip din Regatul României, aşa că tradiţia de a «boteza» unele instituţii cu numele şefilor de stat este mai veche pe plaiul mioritic, ea nefiind specifică doar unui anumit regim politic! De la pavilionul central construit iniţial, cu două saloane «bine luminate şi aerisite», iar, la extremităţi cu două saloane mici care aveau rolul de «izolator» pentru bolnavii contagioşi, mai existau şi o serie de încăperi pentru farmacie, cabinet de consultaţii şi biroul medicului, spitalul dsipunând de 30 de paturi, repartizate în mod egal, 15 pentru femei şi 15 pentru bărbaţi. 
În incinta spitalului înfiinţat în anul 1892 exista şi locuinţa primului medic dr. Ninoveanu, inclusiv o serie de servicii gospodăreşti, cum ar fi: bucătăria, magaziile de alimente, spălătoria, inclusiv grajdurile spitalului care adăposteau caii, şareta, căruţa şi sania, deci, o serie de anexe care din păcate au ars în urma unui incendiu din 1908, iar, pe locul respectiv s-a ridicat în anul 1910 o nouă clădire construită de către doamna Balş, sora lui Vintilă şi Ion Brătianu, care a fost folosită ca azil de bătrâni. În anul 1927 a devenit o secţie de tuberculoză, secţie care între anii 1932-1936 a fost închisă pe termen limitat din lipsă de fonduri, pentru a fi redeschisă ulterior cu sprijinul deputatului Mihai Gele, sub conducerea doctorului Victor Bellu. În decursul secolului al XX-lea, în cadrul Spitalului de la Târgu-Cărbuneşti au desfăşurat activitatea o pleiadă de străluciţi medici dintre care pot fi amintiţi doctorii: Ion Eremia, Ion Dumitrescu, Constantin Comăneanu, Ernest Foulquier, un francez ajuns pe meleaguri cărbuneştene, Victor Bellu, Nicolae Perciun, Romeo Popescu, Romulus Săndulescu şi alţii. În baza unei noi împărţiri administrative, în anul 1954 este înfiinţat «Spitalul Raional Gilort», sub conducerea doctorului Viorel Ranga, cu patru secţii de bază: medicină internă, chirurgie, obstetrică-ginecologie şi pediatrie. Începând din anul 1960, când localitatea Târgu-Cărbuneşti a devenit oraş, industrializarea zonei şi creşterea numerică a populaţiei localităţii au determinat o serie de amenajări şi modernizări prin aducţia de apă curentă, încălzirea cu gaze, iar, numărul paturilor de spitalizare a crescut la 180, plus adăugarea a două secţii exterioare la Târgu-Logreşti şi Căpreni. Aşadar, din anul 1960, Spitalul Orăşenesc de la Târgu-Cărbuneşti a fost condus de către mulţi doctori valoroşi, dintre care pot fi amintiţi: Ovidiu Xenakis, Ştefan Marinescu, Grigore Scăueru, Cornel Munteanu, Nicolae Burghiu, Dan Duminecă, Aristică Moroşanu, Aurelian Dobran, Constantin Scrieciu, pentru a încheia cu actualul manager dr. Constantin Târziu, cel care a gestionat o serie de obiective legate de îmbunătăţiri, modernizări şi extinderi de spaţii şi dotări necesare, astfel încât Spitalul Orăşenesc de la Târgu-Cărbuneşti a devenit o instituţie de profil modernă în Gorj, adecvată exigenţelor secolului al XXI-lea, fiind clasificată ca un spital de nivel III de către Ministerul Sănătăţii.
,,Am purtat discuţii cu Înaltpreasfinţitul, ce trebuie să fac şi cum pot veni în sprijinul pacienţilor cât mai bine”!
Aşadar, ca să ajungem la ziua aniversării celor 130 de ani de la înfiinţarea spitalului, să amintim faptul că în calitate de gazdă primitoare şi de amfitrion al manifestării, domnul dr. Constantin Târziu, managerul general al spitalului, a adresat calde muţumiri participanţilor la sărbătoare, subliniind, chiar de la bun început, preocuparea domniei sale pentru încadrarea corespunzătoare a instituţiei pe care o conduce cu medici specialişti, cu medici primari şi medici rezidenţi, cu alt personal cu studii superioare, cu asistente bine pregătite 
pentru a oferi un tratament adecvat în vederea ocrotirii sănătăţii oamenilor. Redăm în întregime cuvântul managerului general, dr. Constantin Târziu, pentru claritatea precizărilor făcute şi pentru elocinţa celor afirmate, deoarece a început prin a spune că: ,,Toate eforturile noastre vor duce la creşterea actului medical! Nu întâmplător, relaţia mea cu Înaltpreasfinţia sa, care este de câţiva ani de zile, foarte bună, atât personal, cât şi pentru acest spital, pentru că în urmă cu o lună şi jumătate, două, m-a întrebat, aşa, întâmplător, mai precis, la hramul Mănăstirii «Sf. Ioan Botezătorul», ce-ai mai făcut pe la spital, după care i-am spus că am făcut sterilizare nouă, o sală de operaţie, mi-am cumpărat multe în ea cu ajutorul unor oameni, toată modernizarea sălii de operaţie este făcută de către constructorul ambulatoriului, dar, mai avem nevoie de un lucru şi nu putem să-l realizăm, un aparat de anestezie care este foarte important pentru medicii noştri chirurgi! M-a întrebat, cam cât m-ar costa, i-am răspuns că am pregătit o ofertă din partea unor furnizori, iar, în acest moment, avem chiar plătit acest aparat de anestezie de către Arhieria sa, pentru că într-o săptămână, două, nu ştim exact, sala de operaţie va beneficia de un aparat de anestezie foarte modern, atât de necesar medicilor chirurgi! Deci, toate acestea se fac dacă există bunăvoinţă, dacă există colaborare! Toate se fac, am spus eu în final, în slujba cetăţenilor, iar, dacă la începutul anilor două mii şi ceva spitalul acesta avea patru secţii mari şi două compartimente, astăzi are 12 secţii şi 11 compartimente! Nu întâmplător, din 14 medici câţi eram în 2004, astăzi suntem o sută, iar, numărul va creşte în funcţie de necesităţi şi în funcţie de asigurarea unui act medical de cea mai bună calitate! Nu uităm că în ultimii doi ani şi jumătate, am trecut printr-o perioadă mai grea, mai neobişnuită pentru cadrele medicale din acest spital, fiind numit spital «suport Covid», 
chiar dacă la început ne-am speriat, pentru că nu eram pregătiţi, constituind un început pentru noi în această activitate. Dar, datorită profesionalismului colegilor mei şi al tuturor cadrelor medicale, lucrurile au ajuns la bun sfârşit, atât pentru pacienţi, cât şi pentru personalul nostru! Am purtat discuţii cu Înaltpreasfinţitul, ce trebuie să fac şi cum pot veni în sprijinul pacienţilor cât mai bine! Pentru că noi, nu am primit pacienţi numai din judeţul Gorj, am primit pacienţi din Dolj, din Olt, din Mehedinţi, din Vâlcea, din toată Oltenia, chiar din Teleorman, Turnu-Măgurele, chiar din Hunedoara! Poate că în acest timp, ne-am mai pierdut din entuziasm, datorită deceselor care au avut loc, dar, au fost lucruri care n-au stat în putinţa colegilor mei, chiar dacă ei şi-au dat toată silinţa, pentru că eu am spus în momentul respectiv, că toate depind şi de Dumnezeu! Mulţumesc Înaltpreasfinţiei sale, vă mulţumesc tuturor”! În continuare, Înaltpreasfinţitul Părinte Acad. dr. Irineu a fost invitat să ia cuvântul şi a început prin a spune următoarele: ,,Preacucernici părinţi, domnule director, onoraţi invitaţi, domnule primar, onoraţi medici, doctori şi personal medical! După 130 de ani, îţi dai seama despre Spitalul de la Târgu-Cărbuneşti, cum a trecut prin viaţa cotidiană, până acum, şi cum a reuşit să rămână, pentru că multe spitale au avut o viaţă scurtă şi n-au mai continuat! Ei, bine, aici, la Târgu-Cărbuneşti, în acest orăşel avem un spital care şi-a adeverit competenţa, nu numai în regiunea aceasta, dar, şi în multe alte judeţe din ţară! E adevărat că directorii care s-au ostenit aici şi care au contribuit la perpetuarea acestui spital, au fost, nu numai profesionişti în specialităţile lor, ci, şi oameni care au depus sufletul! (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA
