Sfântul Apostol Andrei, considerat ocrotitorul românilor, prin tradiţie creştinească este sărbătorit în fiecare an, la 30 noiembrie, şi a fost supranumit «Cel Întâi Chemat», deoarece a fost primul între cei ce L-au urmat pe Mântuitorul Iisus Hristos. În decursul sutelor de ani, românii au păstrat nealterată o sfântă evlavie şi o preţuire deosebită pentru Sf. Ap. Andrei, iar, deoarece primii locuitori, care sunt socotiţi «piatra de temelie» a formării poporului român, trăiau într-o cultură orală şi care se transmitea din generaţie în generaţie prin viu grai, informaţiile importante şi cele mai relevante le transmiteau copiilor şi nepoţilor prin povestiri, legende, credinţe şi practici de cult care împleteau, deopotrivă, ficţiunea şi realitatea. În decursul timpului care a trecut de la sosirea Apostolului pe meleagurile noastre româneşti şi până în prezent, tradiţiile privitoare la Sf. Ap. Andrei s-au amestecat cu povestirile şi cu informaţiile care sunt legate de alţi sfinţi, poate chiar cu obiceiuri mult
mai vechi, cu nădejdile şi cu spaimele oamenilor, transformând sfânta sărbătoare creştinească într-o serie complicată de relatări şi informaţii adesea greu de înţeles şi de asumat pe altarul credinţei. În ședința din mai 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca ziua prăznuirii Sfântului Apostol Andrei să fie trecută în calendarul bisericesc cu cruce roșie, între sfinții mari ai Ortodoxiei. Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României, în anul 1997, în 2021 împlinindu-se 24 de ani la acest eveniment. Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare bisericească națională, ca urmare a Hotărârii Sfântului Sinod din data de 14 noiembrie 2001. De asemenea, Sfântul Ap. Andrei a fost ales drept ocrotitorul viitoarei Catedrale a Mântuirii Neamului românesc. Noaptea de Sfântul Andrei (29-30 noiembrie) este considerată de mulți echivalentul Halloween-ului românesc, datorită mai multor tradiții și superstiții legate de sărbătoarea Sfântului Andrei. În noaptea de Sfântul Andrei, hotarul dintre cele văzute şi cele nevăzute dispare, iar momentul este folosit pentru unele practici de prospectare a viitorului. În noaptea Sfântului Andrei, oamenii aduc în casă crenguţe de vişin, le pun în apă şi, dacă înfloresc până la Crăciun, vor avea un an bogat. Un alt mijloc este semănarea de grâu în mici vase sau folosirea a 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) lăsate în pod până la Crăciun – cele stricate sunt semn de lună ploioasă, cele încolţite sunt semn de bogăţie. Pentru ca imaginea bărbatului iubit să le apară în vis, fetele apelează la „făcutul cu ulcica”, folosind un vas nou de lut, cărbuni încinşi şi incantaţii magice, sau, la miezul nopţii, se uită într-un pahar cu apă „neîncepută”, aşezat pe cenuşă, în care lasă să cadă o verighetă sfinţită. Agheasma și busuiocul sunt și ele folosite în alungarea duhurilor rele, fiind utilizate, alături de usturoi, inclusiv la prepararea mâncărurilor, dar și în hrana pentru animale.
Rugăciune către Sf, Ap. ANDREI:
,,Doamne, Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce ai zis şi s-a făcut făptura, nu întoarce dumnezeiasca Ta faţă de la noi cei păcătoşi, ca să nu vină asupră-ne mânia cea groaznică şi înfricoşătoare a durerilor, care este rodul păcatelor noastre pe care în toată ziua, cu nesocotinţă, în chip nenumărat le săvârşim. Noi suntem păcătoşi şi pătimaşi, netrebnici şi plini de răutate, iar Tu eşti izvorul vieţii şi al milostivirii; nu ne lăsa, Doamne; nu trece rugăciunea noastră, a păcătoşilor, nici nu răsplăti nouă după nelegiuirile noastre, ci, pentru că nu suntem vrednici a câştiga prin sârguinţa cea de toate zilele milostivirea Ta, dăruieşte-ne-o Tu, Doamne, ca un preamilostiv. Pentru rugăciunile Apostolului Tău Andrei, dăruieşte-ne nouă sănătate şi viaţă ferită de toată răutatea! Pentru Sfântul Apostol Andrei, a cărui pomenire o facem, ne întăreşte cu darul Tău cel stăpânitor. Ca din adâncul inimilor noastre, cu bucurie să lăudăm prăznuirea lui şi să slăvim preasfânt numele Tău, în vecii vecilor, Amin”!
Preot Antonie FĂINIŞI, Parohia Strâmba-Jiu, Turceni, Gorj
