Ponta a câştigat! Unii sunt în culmea bucuriei, alţii îşi ling rănile, cei mai mulţi comentează în fel şi chip. Schimbarea unui preşedinte de partid, mai ales a unuia de dimensiunile PSD-ului, pune în situaţie de mobilizare atât energii interne ale respectivei formaţiuni cât şi altele externe care presupun, cel puţin, un efort de repoziţionare.
Unul care trebuie să facă acest efort de repoziţionare este chiar candidatul câştigător, care trebuie să facă din victoria sa un prilej de revizuire a propriei sale conduite politice. Sunt convins că Ponta însuşi ştie că nici metodele şi poate nicio parte din oamenii alături de care a obţinut această victorie nu vor fi ingredientele cu care să “rupă” ghinionul ce a urmărit partidul sub conducerea lui Geoană. În democraţie şi mai ales în lupta politică cui îi lipseşte un vot este perdant, cine are un vot în plus este câştigător. O economie extrem de sensibilă care face diferenţa dintre profesionişti şi amatori. Gorjenii, sub manifestarea patriotismului local, au motive de bucurie. Poate istoria se repetă şi dintre noi va pleca viitorul prim-ministru al României sau, de ce nu, poate viitorul preşedinte. Dar aceste demnităţi nu trebuie obţinute decât dacă Victor Ponta va şti să se ridice deasupra intereselor mercantile personale sau de grup care l-ar aduce permanent în mijlocul unor dispute politice de clică, la nivelul lui Manţog sau Morega, cu care a avut mai multe de “împărţit” în ultima vreme, decât cu Băsescu, Boc sau Videanu.
Un om politic, la nivelul şefului unui partid puternic, trebuie să fie creator de modă politică prin care se filtrează participanţii pe această scenă. Dar aceasta nu rezultă din confruntare ci, mult mai evident, din exemplul personal şi din abordarea adversarului încât să-l învingi, nu să-l distrugi.
Revenind la nevoia de repoziţionare este de urmărit ce evoluţii vor marca alianţele, colaborările, atitudinile actorilor politici locali, mai ales că, depunerea candidaturii lui Ponta, nu a rămas necomentată, funcţie de interese politice sau chiar de simpatii ori antipatii personale. Cred că, cele mai mari eforturi va trebui să le facă Ionel Manţog, care s-a forţat în repetate rânduri să-l “minimizeze” pe Ponta, a împroşcat cu venin pe care dacă va trebui să-l înghită nu-i va fi prea bine. Mai mult decât atât, dacă Victor Ponta îşi va rezerva timp şi pentru Manţog, are posibilităţi sporite să diminueze consistent susţinerea celui din urmă la şefii săi politici. În felul acesta Ion Călinoiu mai câştigă, fie şi indirect, o bătălie împotriva pedelistului Manţog.
În ce priveşte relaţia PSD-PNL, respectiv repoziţonarea lui Morega vom avea toate datele problemei abia pe 8 martie, însă este de urmărit înainte de asta relaţia politică Ponta-Orban, unul în ascensiune celălalt căzut în dizgraţia propriei grupări.
Petre Dincă
