I-am putea zice şi “Gorjenii lui Vasi Pleşa”, ca posibil titlu al noii expoziţii de portrete artistice izbutite de ăl mai valoros portretist al Gorjului, din visual. O expoziţie realizată de maestrul Vasi Pleşa şi vernisată chiar ieri în foaierul Teatrului dramatic “Elvira Godeanu”, din Târgu-Jiu. În grabă, luat cu panotatul celor două-trei panouri, nu l-am putut aborda direct pe autorul expoziţiei decât preţ de un simplu şi sumar salut.
În locul felicitărilor prin viu grai, obligaţia profesională şi colegială faţă de colaboratorul de marcă al Gorjeanului, care este Vasi Pleşa, fie-ne permise aceste aplauze scrise.
Pe pereţii foaierului existau, şi până mai ieri, portretele tuturor actorilor Teatrului “Elvira Godeanu”, iar cele adăugate vin să-l reprezinte mai bine pe artistul Vasi Pleşa, nu doar pe bunul samaritean şi meşteşugar iscusit. Peste numai o jumătate de oră, la revederea fotografiilor, autorul plecase. Probabil, plin de sudoare şi de praful muncii de salahor, dragul de Vasi se retrăsese, probabil, spre a-şi pune papionul. Ca şi în inventică sau în artă, citându-l şi parafrazându-l pe un mare maestru al ştiinţei şi artei, deopotrivă, am putea zice că şi la Vasi Pleşa, capodoperele sunt 99% inspiraţie şi restul transpiraţie.
Deşi actorul şi poetul George Drăghescu nu se regăseşte printre cei aleşi de Vasi Pleşa în cele mai calde şi inedite portrete fotografice, ei bine, George a acceptat cu plăcere să ne fie ghid. De ce ghid? Pur şi simplu pentru că aveam nevoie de un autentic ghid priceput şi cunoscător al fulgurărilor aproape poetice din imaginile lui Vasi Pleşa. Ca un împătimit al aparatului de fotografiat şi al camerei de filmat, Vasi Pleşa i-a urmărit şi spionat cu migală pe colegii de scenă ai lui George Drăghescu nu numai înaintea aplauzelor, ci şi în avanscenă sau la repetiţii. Ochii şi figura expresivă a forţei actoriceşti numită Valeriu Bâzu nu aveau cum să mă păcălească. Îl văzusem recent în superbul Titanic vals, şi-mi era proaspăt în memorie.
Lăudată până peste poate de regizorul Nicu Ursu, care-a pus în scenă Titanic vals-ul lui Tudor Muşatescu, lipoveanca Irina Naum este o ingenuă şi plină de ascunzişuri prezenţă feminină că doar soţul, actor şi el, o recunoaşte din prima. În rest, are un vino-‘ncoa pe care doar arta de portretist inimitabil a lui Vasi Pleşa a izbutit s-o surprindă.
Nici portretele actriţelor Mariana Ghiţulescu şi Rodica Negrescu nu sunt mai puţin interesante. Ba, dimpotrivă! Şi chiar greu de descifrat de însuşi colegul lor, George Drăghescu. Ei bine, deşi le-am văzut în câteva spectacole memorabile, recunosc, fără ajutorul ghidului meu dinaintea vernisajului, bravul şi generosul actor George Drăghescu, sigur nu m-aş fi descurcat. Atât de bine le-a surprins şi transpus în cadre pline de mister maestrul scrierii cu lumină care este Vasi Pleşa.
Un om, un artist nepereche şi un îndrăgostit de tot ce-i omenesc şi gorjenesc. Lui Vasi Pleşa nefiindu-i străine viaţa din care se inspiră cu nesaţ, tradiţiile populare ale Gorjului şi tot ce este cultură. Ba aş spune, numai cultură adevărată. De pe marea scenă a lumii gorjeneşti. Nu doar de pe scena Teatrului dramatic „Elvira Godeanu”
Ion Predoşanu
