Planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia nu are șanse să fie aprobat de Comisia Europeană în actuala formă, soluția fiind renunțarea la producția pe cărbune după anul 2025, consideră Greenpeace România. Potrivit organizației de mediu, Guvernul trebuie să se concentreze pe sprijinirea oamenilor din Gorj și pe soluții.
Comisia Europeană a anunțat deja deschiderea unei investigații aprofundate a ajutorului de stat pentru restructurarea Complexului Energetic Oltenia.
„Nu e o veste bună, deși autoritățile responsabile (Ministerul Energiei, Consiliul Concurenței) și compania au încercat să micșoreze importanța investigației europene, clasificând-o drept o etapă normală a procesului de analiză”, anunță Greenpeace. Pentru ca ajutorul de stat să fie aprobat, autoritățile române trebuie să aducă modificări substanțiale planului depus inițial, crede Greenpeace. În caz contrar, Comisia va interzice implementarea planului de restructurare propus de CEO, calificându-l drept ajutor de stat incompatibil. Consecințele pentru CEO pot fi dezastruoase, cu repercusiuni pentru întregul județ Gorj. „Aproximativ 36.000 de oameni și familiile lor au un loc de muncă legat, direct sau indirect, de activitatea companiei”, a mai transmis Greenpeace.
Până la decizia finală a Comisiei Europene, guvernul român nu va avea dreptul să acorde ajutorul de care CEO are nevoie. Dacă o va face, CEO va fi obligată printr-o decizie legală să restituie ajutorul. Comisia Europeană nu are un termen formal pentru finalizarea unei investigații aprofundate, iar durata ei depinde de o multitudine de factori, precum complexitatea cazului, calitatea informațiilor primite și nivelul de cooperare cu statul membru implicat.
„Prin urmare, cu toate presiunile venite din partea României, e destul de probabil ca investigația Comisiei Europene să nu fie finalizată în luna aprilie, critică pentru CEO, care trebuie să își achiziționeze certificatele de emisii și riscă penalități uriașe”, mai arată ONG-ul de mediu.
Până la sfârșitul lunii aprilie, CEO trebuie să achiziționeze certificatele de emisii de gaze cu efect de seră corespunzătoare anului 2020. Dacă nu va obține acordul Comisiei Europene pentru plata ajutorului de stat, se va aplica o penalitate de 100 euro/tonă de CO2 pentru nerespectarea obligației de achiziție a certificatelor.
La cotația actuală a certificatelor, suma pe care compania trebuie să o plătească va depăși 266 de milioane de euro.
În cazul în care CEO nu va reuși să cumpere certificatele de emisii până la finalul lunii aprilie, suma totală de plată, incluzând penalitățile, va fi de 966 milioane de euro doar pentru emisiile din 2020. Sumele neplătite se vor reporta în anul următor.
„Guvernul trebuie să se concentreze pe sprijinirea oamenilor din Gorj și pe soluții. (…) Nu ne vom putea baza pe bani europeni pentru zonele miniere atât timp cât folosim cărbune, iar ajutoare de stat nu mai pot fi acordate la nesfârșit din buzunarele românilor. Gorjul merită o șansă pentru a se dezvolta post-cărbune, se luptă pentru ea, însă bâlbâielile și amânările ministrului Popescu pot duce la un nou colaps economic și social similar cu cel din Valea Jiului. Așteptăm ca Ministerul Energiei împreună cu CEO să propună un plan de restructurare care să reducă consistent emisiile, să asigure viabilitatea economică a companiei, să investească masiv în energie regenerabilă și care să creeze locuri de muncă pentru comunitățile din Gorj. Să vină cu un plan care să susțină tranziția energetică din Gorj, nu să o împiedice”, susține Vlad Cătună, campaigner la Greenpeace România.
IRINA IRINOIU
