Furtişaguri mici, furtişaguri mari

206

Ceea ce se petrece la nivel local, de regulă, reproduce cu exactitate neregulile de la centru. Încă nu se cunoaşte vreun caz al unui mare demnitar de la Bucureşti care să fi primit o pedeapsă pe măsura faptelor sale.

Justiţia toacă mărunt micile furtişaguri, dar nu şi-a înfipt colţii în vreun peşte mare. Şi nu mă refer la marii rechini. Nici din sfera afacerilor, dar nici din fotbal. Dosarele celor implicaţi în transferurile frauduloase fiind cel mai actual, dar şi cel mai elocvent exemplu.
Au existat bătrâne ce au furat, acolo, şi ele câţiva metri de cablu. Trei ani şi jumătate de puşcărie a primit una dintre ele. Dacă a furat vreunul dintre oamenii de afaceri – nu doar dintre demnitari – sume de miliarde din banii publici, ei bine, justiţia a fost oarbă. Peste douăzeci de ani nu s-a aplicat cum se cuvine Legea 18, iar oamenii din primărie sunt bine mersi. La fel s-au petrecut lucrurile şi cu retrocedările. Judecate strâmb de aceeaşi justiţie oarbă. În majoritatea cazurilor, dacă s-a ajuns cu plângerile la Curtea Europeană a Drepturilor Omului – CEDO – atunci s-a făcut dreptate. O dreptate care-a costat-o pe România sute de milioane de euro, dacă nu chiar miliarde.
Cazurile de judecăţi strâmbe nu-s deloc puţine. Gorjul deţine tristul record al băgării la puşcărie a lui Marcel Ţundrea, pentru 12 ani! Cu chiu cu vai, s-a aflat adevărul şi omul a fost eliberat. Traiul între gratii şi chinurile gândului că stă nevinovat la pârnaie l-au dus către o moarte prematură. Încât eliberarea sa n-a fost una în stare să-l facă să uite chinurile.
Mai anii trecuţi, Ministrul Economiei de atunci, Adriean Videanu, fusese prins cu ocaua mică vânzând curent electric de la termocentralele din Gorj fără licitaţie. În sumă ce depăşea miliardul de euro. A fost schimbat din funcţia de ministru, dar a rămas prim-vicepreşedinte al PDL! De fraudele cu borduri ori terenuri pe vremea când deţinea funcţia de Primar General al Bucureştilor nu s-a spus nimic. Cu chiu, cu vai a intrat la pârnaie ex-portocaliul şef de Gorj – Ionel Manţog. După al nu se ştie câtălea dosar penal! Ca important sponsor şi organizator de alegeri parlamentare, europarlamentare şi cu mari contribuţii la „succesurile” Elenei Băsescu şi ale candidatului la prezidenţiale Traian Băsescu e de mirare, totuşi, că a ajuns după gratii. Unde, culmea tupeului, scrie o carte despre corupţia din România.
Amicul meu, Ion Căpruciu avea de tăiat 13 copaci din pădurea proprie. Cu toţii marcaţi. Omul a avut ghinionul să nu-l găsească pe-al treisprezecelea stejar marcat. Grăbit, s-a gândit să taie, totuşi, un alt stejar ori gorun uscat. Oamenii pe care-i plătea să taie şi transporte lemnele cu căruţele l-au pârât la pădurar. N-a făcut puşcărie. Asta ar fi fost culmea. Dar a plătit o amendă la Ocolul Silvic de 650 de lei. Care Ocoale Silvice închid ochii atunci când se taie păduri întregi şi nu se replantează nimic. În concluzie, cu cât furi mai mult – şi, probabil, ai cu ce-i unge pe aceia care-ar trebui să vegheze la respectarea legilor ţării cu atâta ai şanse să nu păţeşti nimic!
Din păcate, asta-i, deocamdată justiţia de pe la noi. Din România. Ţară membră a Uniunii Europene. Şi ne mai mirăm de ce nu suntem acceptaţi în spaţiul Schengen!
Ion Predoşanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here