Muzeul Național „Constantin Brâncuși”, în parteneriat cu Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, au organizat expoziția de pictură „Priviri spre cer” a artistei vizuale Iliana Gheorghiu, a cărei vernisaj a avut loc miercuri, 28 iunie 2023, la orele 18.00, la sediul muzeului (curator – Florin Gheorghiu).
Iliana Gheorghiu este membră a Uniunii Artiștilor Plastici, filiala Târgu Jiu, încă de la înființarea acesteia. Absolventă a Facultații de Arte Plastice, Decorative și Design a Academiei Naționale de Artă „George Enescu” din Iași, secția de Arta Murală (promoția 2002), își susține, ulterior, teza de master în Arte plastice la aceeași facultate și, din 2007, este doctorand în Arte vizuale. Participă la workshop-uri, conferințe, seminarii, competiții profesionale și la numeroase expoziții de grup (la Târgu Jiu, Târgu Cărbunești, Horezu, Râmnicu Vâlcea, Hunedoara, Craiova, București, Baia Mare, Iași și Pousauge – Franța) sau personale (Târgu Jiu, Mangalia, Geldrop – Olanda, Roche sur Yon, Paris – Franța) și tabere de creație (Curtișoara, Rânca, Corfu – Grecia, Pulkau – Austria). A luat premiile I, II și III (secțiunea tineret) în cadrul „Târgului de Artă Populară, Tradiții și Obiceiuri”, de la Muzeul de Arta Populară al Olteniei din Craiova, între anii 2009 și 2017.
Vernisajul a fost deschis de managerul muzeului, doamna Denisa Șuță, care a dat apoi cuvântul curatorului expoziției, artistul vizual Florin Gheorghiu, și Ilianei Gheorghiu (aceasta a ținut un speech lapidar, datorită emoțiilor resimțite în acel moment, perceput, fără îndoială, ca un jalon important în viața ei artistică). Florin Gheorghiu (soțul artistei), într-un discurs de prezentare inspirat, a vorbit despre modul în care Iliana își pregătește actul creației în atelier, relevând „încătușarea” ei în tradiția picturii bizantine și „împlinirea sufletească pe care i-o conferă icoana”, ceea ce o face ca și după finalizarea unei lucrări, să „nu plece prea departe de ea” și să rămână „în același univers, păstrându-și aceleași clipe pure și inocente, însoțite de energii curate, pe care ea și le regăsește, ca oricare alt om, indiferent de vârstă, înapoi în timp, și anume în copilărie”. Elementele de artă bizantină pot fi identificate cu ușurință, mai ales în ceea ce privește lumina din lucrări sau în fețele personajelor, care nu trădează „trăiri pământești”.
El a menționat și influența unui anumit „lettrism” (una dintre principalele mișcări de avangardă postbelice, după dadaism și suprarealism) care a apărut la un moment dat în creația ei. A amintit, de asemenea, și de colaborarea Ilianei cu Ana Blandiana, prin ilustrarea unui mare număr de poezii a celebrei scriitoare.
Așadar, lecțiile pe care artista le-a primit în perioada celor 7 ani de studii și doi ani de doctorat, de la profesori și artiști de prim rang, precum Dimitrie Gavrilean și Jeno Bartoș, au dat roade prin crearea unui suport teoretic foarte solid și marcat de reguli compoziționale, simboluri, consonanțe și asonanțe între culori. Dar peste acest suport se adaugă munca uriașă, talentul, inovația și puritatea pe care Iliana le-a adus în creația sa, demne de respect și de admirație.
În interviul pe care i l-am luat, Iliana Gheorghiu a răspuns întrebărilor mele și a făcut următoarele mărturisiri privind lucrările din expoziția sa: „Motivul de inspirație este copilăria, în general, dar și a mea și a copiilor mei, ca și a elevilor mei de la școală care mă țin în starea acesta. Tehnica folosită este combinată, uneori ulei, altădată acrilic, am folosit și oul. Ca artiști preferați, îmi place Van Gogh, Chagall, Douanier Rousseau, Frida Cahlo care este puțin naivă – și am auzit vorbindu-se că arta mea este, de asemenea, un pic naivă, dar care, de fapt, pare naivă din cauza capului mare pe care îl fac copiilor (din cauza psihologiei lor afective) și a corpului care rămâne, astfel, mai micuț. Aceasta a făcut să fiu încadrată la stilul de artă naivă, dar nu este chiar așa… dacă privești mai bine, poți să spui că este artă contemporană. Culorile sunt foarte vii, am mers pe contraste complementare, roșu, oranj, verde, albastru, galben, violet, cu griuri câteodată, cu rozuri pale, bleu-uri cât mai diverse și cu foarte mult auriu ca să subliniez un pic grațiozitatea lucrărilor și a evenimentelor care se întâmplă acolo. Câteodată am pus și copiii mei la treabă, i-am lăsat să lucreze pe pânzele mari, în stilul lor și apoi am intervenit eu, iar combinația a ieșit exact cum am dorit. Sunt la cea de a cincea expoziție de acest tip. Am realizat una mult mai mare la Muzeul de Artă din Parcul central; am mai avut o expoziție numai cu oglinzi, în care, tot așa, apare lumea copilăriei, cu fetițe zburătoare și un pic de suprarealism, și am mai expus și la Galeriile municipale… și acesta este stilul meu. Este un stil puțin naiv, suprarealist, dar și bizantin. Starea de spirit dominantă este cea de veselie, de bucurie…”.
Iliana Gheorghiu este o artistă complexă, care abordează subiecte și tehnici variate, pictând artă religioasă (icoane pe lemn şi frescă) şi artă laică. O caracteristică a artei sale, evidențiată și de lucrările de pe simezele muzeului, este combinația între stilul tradiţiei artistice bizantine (realizat în manieră personalizată, fără a copia originalele) cu arta modernă și cu arta naivă, reușind să arunce o lumină nouă asupra unei arte tradiționale, pe care o aduce astfel în contemporaneitate. Lucrările artistei, ca niște „priviri spre cer”, ne fac să percepem o anumită stare de înălțare sufletească care ține deopotrivă de formele și de culorile expuse (prezența copiilor și a aripilor angelice, de heruvimi și de serafimi, întărește acest sentiment), ce te apropie de o lume paradisiacă, plină de curățenie, puritate și inocență, aflată în sânul divinității. Expoziția semnalată, ca și întreaga carieră a Ilianei Gheorghiu, demonstrează, cu prisosință, că aceasta este o artistă excepțională cu care Gorjul se poate mândri.
Sorin Buliga
