Parlamentul arată multă nehotărâre și indecizie în ceea ce privește apărarea poporului cu ajutorul căruia fiecare ales a intrat în mandat.
Astfel, întreaga putere este delegată Guvernului, iar acesta, pentru că nu are în componență personalități, continuă gestul de delegare a puterii către Cotroceni. Din acest punct de vedere, asasinatul contra democrației este produs fățiș, iar Traian Băsescu nu poate fi considerat dictator din cauza atitudinii derutante a parlamentarilor.
Traian Băsescu a indus poporul în eroare, cerându-i să reducă o clasă politică prea numeroasă dar cu scopul ascuns de a reduce presiunea Opoziției. Faptul că în Opoziție au existat parlamentari care au migrat justificându-se față de alegători că au plecat ca să poată să-și ducă la îndeplinire promisiunile, nu face nimic altceva decât să-i consolideze președintelui puterea absolută. Parlamentul induce depresie întregii națiuni, deoarece a devenit o instituție a discordiei, a discursurilor demagogice și a frământărilor de partid.
Lăsând la o parte faptul că Victor Ponta , ajuns președinte de partid, și din această postură trebuie să-și intensifice dreptul de a interpela și a acuza formal Puterea, ceilalți aleși ai Gorjului ar fi trebuit să se distingă prin intervenții la vedere, pentru salvarea economică a județului. Din acest punct de vedere, în nici un județ nu există o coeziune în jurul unei concepții economice anticriză, ceea ce conduce la distrugerea sistematică a încrederii poporului în valorile democratice.
Studiindu-i pe gorjeni, aceștia se află în acest moment într-o stare de reacție estompată, condiționată de situația lor socială. Gorjenii angajați, aflați sub impactul tăierilor de salarii, continuă să rămână conformiști, chiar dacă nu mai au nicio încredere în liderii de sindicat. Aceștia nici nu-i mai reprezintă, deoarece mulți dintre ei au alte preocupări. Unii au ajuns politicieni, alții sunt acționari în numeroase firme cu capital… sindical și toți la un loc au intrat într-o castă care se pliază mulțimilor numai și numai de formă. O altă categorie de gorjeni sunt independenții, cei care au mici afaceri personale sau gospodării orientate spre producție și câștig. Alături de ei o a treia categorie, a inovatorilor, este cea mai alambicată, deoarece din cauza neclarităților legislative îi adună la un loc pe toți cei care pot câștiga licit sau ilicit un ban în plus. În acest moment nu există studii sigure și nici metode infailibile de a separa binele de rău, pe evazioniști de truditorul cinstit sau pe șmecherul de omul corect. O altă categorie, din ce în ce mai numeroasă, este cea a gorjenilor ritualiști, cei care au început deja să alunece pe o pantă mistică, încercând rezolvarea tuturor problemelor cu ajutorul Celui de Sus. Cea mai mare categorie a gorjenilor se regăsește în clubul retrașilor, un club în care pot fi regăsiți pensionari salariați cu venituri mici și în mod paradoxal foarte mult tineret. Unii spun că aproape 30% dintre gorjeni se regăsesc în această categorie abonată la depresie, despre care deputații și senatorii nu știu nimic. În Gorj mai există și o altă categorie, cea a rebelilor, care tinde să ia amploare, și folosesc diverse căi și mijloace pentru a bulversa mediul social. Din nefericire printre rebeli se află și oameni politici, care trădează inclusiv funcția de conducere din perspectiva delincventă. Judecând multiplele aspecte citate în presa cotidiană ale activității unor lideri politici, realizăm că societatea nu mai are putere să-i corecteze și că ei pot influența sau chiar conduce activitatea oamenilor desemnați să apere legea către sentințe paradoxale.
Acesta este cel mai mare rău al depresiei portocalie, distrugerea abordărilor morale ale marilor probleme sociale ale momentului, între care sunt sărăcia cotidiană și alienarea progresivă a națiunii. S-ar putea ca istoria să condamne cândva politicienii deceniului 2004-2014.
Constantin BUNILĂ
