România traversează o perioadă grea pe plan economic din cauza pandemiei. Cu toate acestea, la nivel de șomaj, rata este de 2, 87%, în comparație cu Danemarca, de exemplu, unde este de 5, 6% (la nivelul Uniunii Europene, valoarea este de 7, 4%). Asemenea tuturor autorităților, guvernarea din România încearcă diverse soluții pentru integrarea tinerilor și a șomerilor pe piața forței de muncă. În Danemarca sunt oferite mest fordelagtige studielån (împrumuturi avantajoase pentru studenți), în timp ce în țara noastră se merge pe prime de inserție. Valoarea acestora se cifrează la 1500 Lei și sunt acordate tinerilor care își găsesc un loc de muncă care să depășească un interval de 1 an. Sunt suficiente astfel de stimulente financiare pentru tinerii șomeri?
Cum pot fi ajutați tinerii șomeri gorjeni?
Indicatorii din aprilie 2020 arătau un număr de 4069 persoane aflate în șomaj în județul nostru. Raportat la nivel național, se poate spune că județul Gorj stă bine la acest capitol (în aceeași lună, pe întreg teritoriul României erau 251,944 de persoane aflate în șomaj). Județele “fruntașe” erau Dolj (18240 persoane), municipiul București (15186 persoane) și Buzău (11242 persoane). În județul nostru, procentajul ratei de șomaj indica o prezență masivă a absolvenților de liceu (30,3%) și de școală profesională (19, 6%). De remarcat faptul că 27, 6% dintre persoanele aflate în șomaj nu au terminat mai mult de 8 clase (ciclul gimnazial).
Pe lângă aceste prime de inserție, autoritățile române derulează o serie de programe menite să le dezvolte orizontul profesional acestor absolvenți. Cum ar fi, de exemplu, organizarea de cursuri de reconversie profesională în cazul celor care nu-și găsesc un loc de muncă conform pregătirii lor educaționale. Susținerea angajatorilor pentru crearea unor locuri de muncă într-un efort conjugat de parteneriat public-privat este o măsură utilă pentru cei care își caută de muncă.
Târgurile de muncă ajută foarte mult, numai că acestea nu mai sunt posibile în contextul evoluției pandemiei pe teritoriul României. O altă măsură utilă este acordare de credite pentru cei care vor să-și deschidă afaceri, așa cum se întâmplă în Danemarca, de exemplu. Aici, autoritățile le pun la dispoziție tinerilor udarbejdet de bedste lån (cele mai bune credite) pentru a-i ajuta în demersurile lor de creare a unor afaceri de viitor. Desigur, o altă măsură utilă ar fi aceea a existenței unor locuri de muncă care să se armonizeze cu studiile absolvenților încă din faza de școală (pe principiul târgurilor studențești).
Mulți dintre tinerii șomeri nu se pot angaja din cauza lipsei experienței în câmpul muncii. De aceea, practica este mai mult decât recomandată în cazul celor care urmează cursurile liceelor profesionale. Chiar mai mult, studenții ar trebui să beneficieze de posibilitatea realizării unor stagii de practică la diverse companii pentru a se familiariza cu activitățile desfășurate în cadrul societăților. Lipsa experienței îi limitează foarte mult pe aceștia și ii privează de posibilitatea de a obține un interviu în care să-și demonstreze potențialul.
Așadar, oricât de utile ar fi aceste prime de inserție, ele nu pot compensa lipsa experienței, de exemplu. De aceea, autoritățile române ar trebuie să se implice mult mai mult în crearea unor oportunități reale de dezvoltare pentru tinerii absolvenți.
