Fac parte dintr-o generaţie care-a mai prins ciurelul. Cu găuri mai mari sau mai mici, ciurelul nu se compara şi, pentru cine-l mai are, nici acum nu se compară cu o sită deasă. Ciurelul era specific cernerii făinei de mălai, cam dispărută şi din practica gospodinelor de la sate. Întrucât, cu rare excepţii, morile de apă au cam dispărut. Abia anul acesta, pe Bistricioara, râu ce se varsă-n Bistriţa cea subţiată de captarea ei în barajul de la Vâja şi dusă la hidrocentrala Tismana, omul de afaceri şi gospodarul Ion Cucu va repune în funcţiune o moară.
Niciodată n-am făcut caz de necaz pe seama unor nume. Cu care te naşti. Că te cheamă Ciurel (Laurenţiu), aşa a fost să fie. Ciurelul ţărăncilor cernea, cum spuneam, făina de mălai. Pentru făina de grâu, trei nule sau nu, s-a inventat sita. Iar din făina asta nu rămâneau tărâţele atât de hrănitoare şi de necesare lăturilor. Cum nu ştiţi ce-s acelea lături? O mâncare specifică porcilor. Cu sita se cerne încă făina pentru pâinea casei – ce se face tot mai rar şi ea -, dar mai ales pentru cozonaci. Iar, cum se ştie, cozonacii nu-s făcuţi în fiecare zi. Ci doar de Sfintele Paşti şi de marea sărbătoare a naşterii Domnului – Crăciunul. Dacă ne-am permite o paralelă, cu o sită deasă – asigurată de nişte legi financiar-bancare, clare şi precise – rămân mai puţine resturi la cernere. Şi banii statului, adică banii publici, deci ai noştri, ar fi mai bine drămuiţi.
Cu un Ciurel – fie el şi Laurenţiu – cocoţat într-un post de manager general de mare firmă de stat – cum este CEO – banii se împrăştie. Ba chiar se pulverizează şi, uneori, volatilizează. Aud, prin „Amarul târg” – aşa cum l-a botezat Gheorghe Grigurcu pe Târgul de pe Jii – că din cei 3,5 miliarde de lei vechi acordaţi ca sponsorizare Onor directorului Marian Negrescu, boss-ul Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu”, spre a dărui masa ce se va organiza la împlinirea celor 25 de ani ai Teatrului Naţional Gorjenesc, acordaţi, în trei tranşe, au ajuns toţi. Gura aurită a „Amarului târg” adesea adevăr grăieşte. Cică, un milion de lei vechi a făcut cale întoarsă. Deci din Ciurel te-ai născut, în Ciurel te vei întoarce, dac-ar fi să parafrazăm scrisa biblică: „Din pământ te-ai născut, în pământ te vei întoarce!”
Cât despre cele 16 miliarde de lei, tot vechi, necesari Pandurilor lui Marin Condescu, ne îndoim că va mai vedea vreo leţcaie înapoi musiu Ciurel. Nu de alta dar Marinuş Condescu are famelie mare şi o foame de lichidităţi mai ceva decât de… vile pentru cele multe fete – cu două neveste – ale domniei sale.
Zău că n-am trece cu vederea mizilicurile – cu dus şi întors – de genul sponsorizărilor. Numai că supracentralizarea – de genul CEO – le interzice unităţilor productive – exploatări miniere şi termocentrale – să mai aibă acces le bănuţii din puşculiţa Ciurelului. Cei mici s-au lins pe bot de prime, de sporuri şi chiar de… felicitări. C-aşa-i în tenis! La fel şi la CEO!
Ion Predoşanu
P.S. Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) a cerut preşedintelui Traian Băsescu revocarea decretului prezidenţial de numire a lui Daniel Morar ca judecător la Curtea Constituţională a României (CCR). Şi-l acuză pe acesta de eşecuri profesionale şi abuzuri grave, precum şi de necunoaşterea normelor juridice internaţionale şi a Constituţiei României
(Ion Predoşanu)
